Bruxelles-ul a pus gând rău transferurilor intra-grup şi a început să arate cu degetul statelor membre acele portiţe fiscale care trebuie închise. România va trebui să se conformeze şi ea.
Mai multe amendamente la directiva privind grupurile de companii (cunoscută ca ”directiva privind regimul fiscal comun care se aplică societăților-mamă și filialelor acestora”) va trebui să fie implementate până la finele anului viitor, potrivit unor propuneri făcute la începutul acestei săptămîni de Comisia Europeană.
Astfel, legislația națională fiscală va trebui să includă, în următorul an, criterii clare de determinare și respingere a structurilor fiscale artificiale prin care companiile își reduc nejustificat sau chiar evită plata taxelor și impozitelor. „În mod particular, va trebui să fie închisă o portiță prin care anumite structuri de planificare fiscală beneficiază de scutiri de taxe (atunci când compania-mamă își maschează încasarea de dividende de la o companie subsidiară prin intermediul unei structuri hibride; spre exemplu, aportul la capital este considerat, în mod nejustificat/abuziv, ca fiind împrumut la nivelul subsidiarei)”, explică specialiştii Transfer Pricing Services (TPS), cea mai mare firmă independentă de consultanță în domeniul prețurilor de transfer.
În cazul României, se stipulează clar că directiva se va aplica tuturor tipurilor de societăți (pe acțiuni, în comandită pe acțiuni, cu răspundere limitată, în nume colectiv, în comandită simplă).
”Previzibilul începe să se producă – domeniul tranzacțiilor intra-grup a devenit cel mai fierbinte subiect de fiscalitate la nivel european, dar și internațional. După planul de măsuri anti-evaziune anunțat de Bruxelles în decembrie anul trecut, executivul european cere acum acțiuni clare din partea statelor membre și, mai mult, le spune și ce portițe trebuie să închidă” – spune Adriana Stoian, director în cadrul TPS.
Consultantul arată că acesta este un semnal clar pentru companii de a începe să-și revizuiască încă de pe acum structurile fiscale, urmărind ca acestea să poată fi oricând justificate din punct de vedere economic (să reflecte riscurile comerciale și realitatea economică).
”Pe de altă parte, dat fiind termenul relativ scurt de implementare a directivei, e de dorit ca, după modelul european, și autoritățile românești să declanșeze un proces de consultare transparentă a mediului de afaceri: în acest fel se vor evita formulările legislative care dau naștere abuzului de interpretare din partea autorităților” – spune Stoian.