Pentru 2021, CE estimează că economia României îşi va reveni, chiar dacă nu la nivelul de dinaintea crizei, graţie unui avans de 4,2%.

Estimările publicate miercuri sunt mai pesimiste decât prognozele anterioare, din iarna anului trecut, ale Executivului european. Atunci CE şi-a revizuit uşor în urcare estimările privind economia României în 2020, de la 3,6% până la 3,8%.

Potrivit Comisiei Europene, consumul privat, principalul motor care a stata la baza creşterii economice a României în ultimii ani, va fi serios afectat de măsurile de izolare. De asemenea, incertitudinea va afecta deciziile de investiţii ale companiilor. În schimb, exporturile ar urma să aibă o contribuţie pozitivă la creşterea economică în 2020, care va începe însă să se inverseze în 2021.

În ceea ce priveşte şomajul, Comisia Europeană se aşteaptă ca acesta să crească de la un minim istoric de 3,9% în 2019 până la 6,5% în 2020, pe măsură ce unele firme se vor închide din cauza crizei COVID-19, însă politicile autorităţilor vor limita numărul de locuri de muncă pierdute. Salariile nominale sunt preconizate să crească doar moderat în 2020 după mai mulţi ani de creşteri de două cifre. De asemenea, inflaţia este aşteptată să scadă la 2,5% în 2020, în principal ca urmare a scăderii semnificative a preţului petrolului. Inflaţia de bază va scădea şi ea dar va rămâne deasupra nivelului de 3% în 2020 şi 2021.

Dincolo însă de incertitudinile care afectează toate ţările, cu privire la evoluţia situaţiei sanitare, a creşterii mondiale şi a comerţului internaţional, „pentru România va fi important cum anume autorităţile vor echilibra nevoia de măsuri de sprijin cu îngrijorările privind traiectoria pe termen mediu a finanţelor publice, care datează dinaintea crizei COVID-19”, subliniază Comisia Europeană.

Potrivit executivului comunitar, deficitul guvernamental al României este preconizat să crească până la 9,2% din PIB în 2020, de la un nivel de 4,3% din PIB în 2019 şi unul de 2,8% din PIB în 2018. „Trendul expansionist preexistent, determinat în mare parte de majorarea pensiilor, va fi întărit de impactul crizei COVID-19. Cheltuielile cu pensiile de vârstă ar urma să crească considerabil”, avertizează Comisia.

Totodată, „deficitul guvernamental ar urma să continue să crească în 2021, până la aproximativ 11,4% din PIB, pe baza ipotezei că nu vor fi modifice politicile actuale, în pofida unei preconizate reveniri a veniturilor din taxe şi a eliminării cheltuielilor care au legătură cu pandemia. Acest lucru se datorează efectelor majorării pensiilor cu 40% în septembrie 2020, a unei recalculări suplimentare a pensiilor programată pentru septembrie 2021 şi a dublării alocaţiilor pentru copii”, susţine executivul comunitar.

În sfârşit, conform previziunilor de primăvară ale Comisiei, raportul datorie-PIB va creşte în cazul României de la 35,2% în 2019 până la 46,2% în 2020 pentru ca în 2021 să ajungă la 54,7%.

Previziunile Comisiei Europene vin la o lună după ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit în scădere semnificativă estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, în contextul pandemiei de coronavirus. Dacă în luna octombrie a anului trecut, FMI estima că România va înregistra în 2020 un avans de 3,5%, conform noilor previziuni instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o contracţie de 5% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 3,9%.

Banca Mondială prognozează şi ea că România va înregistra o creştere economică de 0,3% în 2020, faţă de un avans de 3,8% cât estima în urmă anterior, urmând ca în 2021 să aibă loc o revenire până la 4,4%.