Încă de la începutul mandatului său, Comisia Juncker a urmărit cu asiduitate concretizarea priorităţilor sale politice. Această abordare politică se reflectă şi în modul în care Comisia a tratat cazurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor (infringement). Comunicarea "Legislaţia UE: o mai bună aplicare pentru obţinerea unor rezultate mai bune" prezintă abordarea Comisiei în ceea ce priveşte prioritizarea cazurilor într-un mod strategic, cântărind cu atenţie diferitele interese publice şi private implicate.

Importurile şi exporturile paralele de medicamente reprezintă o formă legală de comerţ în cadrul pieţei unice. Cu toate acestea, statele membre pot, în anumite cazuri, să restricţioneze comerţul paralel, atâta timp cât măsurile pe care le iau sunt justificate, rezonabile şi proporţionale pentru a garanta un interes public legitim. De exemplu, ar putea fi vorba despre măsuri menite să asigure o furnizare adecvată şi continuă de medicamente către populaţie.

Faptul că farmaciile nu sunt aprovizionate în mod corespunzător şi permanent cu medicamente de uz uman este o problemă gravă şi tot mai amplă, care, în ultimii ani, a afectat mai multe state membre şi care are un impact negativ semnificativ asupra pacienţilor. CE recunoaşte că unul dintre motivele care au dus la apariţia deficitului de aprovizionare cu anumite medicamente de uz uman ar putea fi tocmai comerţul paralel.

Reconcilierea respectului faţă de libera circulaţie a mărfurilor cu dreptul de acces la asistenţă medicală necesită găsirea unui echilibru delicat. După o evaluare atentă, Comisia a concluzionat că nu iniţierea unei proceduri de infringement este calea adecvată de soluţionare a acestei situaţii complexe. Este nevoie de identificarea altor modalităţi de a aborda eficient şi rapid o chestiune care poate avea impact negativ asupra sănătăţii cetăţenilor europeni.

CE consideră că trebuie organizat cât mai rapid un dialog structurat cu toate părţile relevante. Comisia îşi menţine angajamentul de a sprijini statele membre în eforturile lor de a garanta că cetăţenii au acces, în timp util, la îngrijiri medicale preventive şi curative de bună calitate şi accesibile din punct de vedere financiar. În acest scop, va colecta informaţii suplimentare din partea statelor membre şi a altor părţi interesate pentru a analiza chestiunea punerii în aplicare a obligaţiei de serviciu public şi a restricţiilor la export în cadrul Grupului de lucru al Comisiei privind produsele farmaceutice (Comitetul pentru produse farmaceutice de uz uman). 

Comerțul paralel le permite angrosiștilor să cumpere medicamente dintr-un stat membru (de obicei din state unde prețurile sunt mai mici) și să le vândă în alte state membre (unde prețurile sunt mai ridicate). Importurile și exporturile paralele de medicamente sunt compatibile cu libera circulație a mărfurilor (articolul 34 din TFUE).
Totuși, în situații excepționale, se pot introduce restricții dacă acest lucru este justificat de cerințe imperative de interes public, cum ar fi protecția vieții și sănătății umane și dacă nu există alte mijloace mai puțin restrictive pentru îndeplinirea acestui obiectiv (articolul 36 din TFUE).