Implementarea legii dării în plată în forma aprobată iniţial de Parlament reprezintă un risc major pentru perspectiva macroeconomică, iar aplicarea retroactivă la împrumuturile aflate în derulare poate afecta încrederea investitorilor şi creditarea, a avertizat Comisia Europeană (CE).
"Un risc major pentru perspectiva macroeconomică este potenţiala implementare a legii dării în plată în forma aprobată iniţial de Parlament. Aplicarea retroactivă a legii la creditele aflate în prezent în derulare ar putea avea un impact negativ asupra creşterii creditării, încrederii consumatorilor şi investitorilor, precum şi asupra cererii interne", notează Comisia Europeană într-un raport privind perspectivele economice, publicat joi.
Raportul Comisiei Europene, aici.
La rândul lor, dezvoltatorii imobiliari avertizează că Legea dării în plată ar putea duce la stoparea Programului "Prima Casă" şi la blocarea tuturor proiectelor imobiliare în curs de derulare, potrivit unui comunicat al asociaţiei de profil URBANIS.
"De menţionat că Programul 'Prima Casă' ocupă un procentaj de 80 – 90% din totalul creditelor acordate pentru achiziţia unei noi locuinţe. În aceste condiţii, legea dării în plată va stopa imediat Programul 'Prima Casă', va bloca toate proiectele imobiliare în curs, va falimenta o întreagă industrie a construcţiilor şi va desfiinţa zeci de mii de locuri de muncă, fără a menţiona toate afacerile conexe cu acest domeniu, care vor fi de asemenea foarte afectate", afirmă dezvoltatorii imobiliari.
Actul normativ a făcut obiectul unor controverse aprinse, într-o ediţie recentă a emisiunii Capital TV, de la postul B1.
"Legea dării în plată a apărut din nevoia de a se face dreptate, de a stabili un echilibru în raporturile contractual dintre client şi bancă", a declarat vineri iniţiatorul legii, deputatul PNL Daniel Zamfir, la emisiunea Capital TV, transmisă de postul B1 şi moderată de Claudiu Şerban.
"Astăzi, dacă nu poţi plăti, banca, pe lângă preluarea bunului ipotecat, se îndreaptă spre alte bunuri, ale tale şi ale giranţilor, şi îţi pune poprire pe salariu toată viaţa. Noi credem că în situaţia devalorizării de curs, şi banca trebuie să îşi asume un risc", a mai spus Zamfir.
În replică, Bogdan Preda, director executiv la Consiliul Patronatelor Bancare din România, a afirmat: "Nu scrie nicăieri, în varianta finală, că legea e făcută pentru cei care nu îşi pot plăti creditul. De fapt, această lege e făcută pentru oricine, inclusive pentru cei care nu vor să achite creditul".
Vizionaţi aici înregistrarea integrală a emisiunii Capital TV din 11 decembrie.
Legea a trecut de Parlament, dar Banca Națională a României (BNR) i-a propus președintelui Klaus Iohannis fie să o retrimită în Parlament, fie să verifice constituționalitatea ei, pe motiv că, în forma actuală, Legea nu răspunde caracterului social și poate genera risc sistemic, după cum a declarat viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu.
"BNR are trei tipuri de argumente pe baza cărora propune președintelui României o decizie de retrimitere a Legii către Parlament și/sau de verificare a constituționalității acesteia", a explicat vineri Bogdan Olteanu, într-o conferință de presă.
"Sunt argumente de stabilitate financiară, juridice și de natură etică. Suntem aici pentru că vrem o lege mai bună pentru cei care chiar au nevoie să fie ajutați. Este un efort comun în care, desigur, Parlamentul are un rol fundamental. Sunt, aș spune, optimist. Avem același scop, rămâne să trasăm drumul, pentru a fi siguri că nu punem sacii în căruța care este deja plină. BNR este implicată în această dezbatere în baza mandatului său instituțional", a mai spus Olteanu.
Iohannis a refuzat promulgarea
Preşedintele Klaus Iohannis a respins, în decembrie, legea de la promulgare.
"Legea privind darea în plată este bine-venită, dar forma adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei care au credite imobiliare, riscă să creeze noi dificultăți, mergând chiar până la imposibilitatea aplicării ei", a scris Iohannis, pe contul său de Facebook.
"Terminologia neclară, necorelarea cu legislația în vigoare şi crearea unor situații de inechitate între beneficiarii legii sunt câteva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis astăzi legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului să definească mai riguros termenii folosiți, astfel încât să fie eliminate neclaritățile și evitate confuziile", a arătat preşedintele.