Comisia Europeană a suspendat o tranșă de 1,1 miliarde de euro din PNRR, din cauza neîndeplinirii unor jaloane esențiale, precum reforma pensiilor speciale și operaționalizarea super-agenției AMEPIP. România are șase luni pentru a remedia situația, altfel riscă să piardă definitiv aceste fonduri vitale pentru dezvoltare.
România pierde banii din PNRR
România nu va primi niciun ban din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la sfârșitul anului, conform surselor de nivel înalt citate de Economedia. Decizia este generată de recenta indexare a pensiilor militare, adoptată de Parlament, care crește cheltuielile statului cu aproximativ 7 miliarde de lei anual, ceea ce a determinat Comisia Europeană să considere că jaloanele asumate nu mai sunt îndeplinite.
Publicația Economedia avertiza încă din noiembrie asupra riscului ca aceste modificări legislative să blocheze plățile din PNRR. Comisia a suspendat deja 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3, iar acum întreaga plată este blocată, în ciuda faptului că jalonul pentru reforma pensiilor speciale fusese anterior închis.
Cheltuieli suplimentare pentru pensiile militare
Proiectul legislativ adoptat pe 4 noiembrie de Parlament prevede indexarea pensiilor militare în raport cu salariile militarilor activi, ori de câte ori acestea sunt majorate. Această măsură a fost susținută de PNL, PSD și AUR, dar contestată de USR și UDMR, care s-au abținut de la vot. Premierul Marcel Ciolacu a promis sprijin total pentru adoptarea rapidă a proiectului.
Impactul bugetar a fost inițial estimat la 4,4 miliarde de lei pe an, dar ulterior Ministerul Finanțelor a revizuit suma la 6,9 miliarde de lei, conform informațiilor publicate de HotNews. Avocatul Poporului a contestat legea la Curtea Constituțională, invocând încălcarea prevederilor privind egalitatea în drepturi și aprobarea cheltuielilor bugetare fără indicarea sursei de finanțare. CCR urmează să judece obiecția pe 17 decembrie.
Reacții politice contradictorii
Adoptarea proiectului de lege a fost precedată de tensiuni politice. Liderul PNL Nicolae Ciucă, absent de la vot, acuza în octombrie PSD de blocarea inițiativei:
„Condamn cu fermitate blocarea unui proiect de lege esențial pentru militarii noștri, orchestrată de către PSD din motive pur politice. Pensiile militare nu ar trebui să fie un subiect de negociere sau orgoliu politic,” declara Ciucă.
Totuși, proiectul a fost inițiat de șase deputați și senatori PNL și a trecut rapid de Parlament, în pofida avertismentelor Guvernului, care a atras atenția asupra riscurilor de încălcare a principiului „ireversibilității reformelor” cerut de Comisia Europeană.
Jaloanele restante și riscurile pentru PNRR
România a îndeplinit doar 68 din cele 74 de jaloane aferente cererii de plată numărul 3, conform surselor citate de Economedia. Printre jaloanele considerate neîndeplinite se numără:
Reforma pensiilor speciale: Indexarea pensiilor militare este considerată o încălcare a reformelor asumate.
Operaționalizarea AMEPIP: Demisii în conducere și conflicte de interese au întârziat funcționarea agenției.
Reducerea pragului la microîntreprinderi: O decizie politică privind eliminarea regimului favorabil încă întârzie.
Transparența numirilor în companiile energetice: Procedurile de selecție au fost contestate.
Metroul din Cluj-Napoca: Finanțarea de 300 de milioane de euro din PNRR pentru acest proiect este pierdută.
Comisia Europeană insistă că jaloanele trebuie îndeplinite complet și în mod ireversibil. Ministrul Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a transmis pentru Economedia că autoritățile române așteaptă ca Comisia Europeană să efectueze plata, fără a clarifica posibilitatea unei suspendări a fondurilor.
Ce urmează pentru România
Blocarea fondurilor PNRR pune presiune pe bugetul României, care pierde temporar 1,1 miliarde de euro și riscă să rateze integral cererea de plată numărul 3, în valoare totală de 2 miliarde de euro net. Guvernul are la dispoziție șase luni pentru a îndeplini jaloanele restante și a încerca să recupereze fondurile.
Dacă însă aceste probleme nu vor fi remediate, România riscă nu doar pierderea unor sume semnificative din PNRR, ci și o deteriorare a relației cu Comisia Europeană, ceea ce ar putea afecta viitoarele proiecte de finanțare europeană.