Nu pare să fi fost un număr mare de români care să fi 'inundat' alte state membre de la 1 ianuarie 2014, a declarat luni Jonathan Todd, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune Laszlo Andor, recunoscând însă faptul că executivul comunitar nu ar fi imediat informat dacă ar avea loc astfel de mișcări ale forței de muncă.
Întrebat dacă Comisia Europeană a primit semnale că ar fi avut loc o ”invazie” a muncitorilor români și bulgari în vreun stat membru după 1 ianuarie 2014, după ridicarea restricțiilor de pe piața forței de muncă, Jonathan Todd a declarat în briefingul de presă cotidian al CE că nu deține informații care să confirme această ipoteză.
"Nu, nu avem astfel de semnale. Totuși, trebuie să ținem cont că dacă au fost mișcări ale muncitorilor din România și Bulgaria spre statele membre, CE nu ar fi imediată informată. Dar din ceea ce am văzut în relatările din presă nu pare să fi fost un mare număr mare de lucrători români și bulgari care să fi inundat alte state membre", a spus purtătorul de cuvânt al lui Laszlo Andor.
El a reiterat faptul că, așa cum a menționat și Laszlo Andor în declarația dată publicității la 1 ianuarie, există un mare număr de români și bulgari care s-au stabilit în alte state membre înainte de abolirea finală a restricțiilor. ‘Există șanse ca marea majoritate a românilor și bulgarilor care intenționau să se deplaseze în alte state membre s-o fi făcut deja’, a apreciat Todd, reamintind totuși că mai multe studii independente confirmă faptul că lucrătorii migranți sunt contributori neți la sistemele de securitate socială ale țărilor gazdă.
Întrebat cum comentează noile declarații ale premierului britanic David Cameron privind stabilirea de plafoane pentru cetățenii europeni care se stabilesc într-un alt stat, Jonathan Todd a răspuns că executivul comunitar așteaptă încă propunerile concrete ale guvernului britanic.
"Trebuie să vedem ce va propune dl. Cameron, dar libera circulație a persoanelor este un principiu stabilit de tratate. Orice derogare de la acest principiu este limitată strict în timp de tratatele de aderare la 7 ani, pentru moment. Deci niciun stat membru nu putea prelungi restricțiile dincolo de 1 ianuarie 2014 pentru lucrătorii români și bulgari pentru că există această limită care a fost stabilită de tratatele de aderare", a spus purtătorul de cuvânt.
În ceea ce privește noile măsuri pe care le-au anunțat autoritățile britanice referitor la limitarea beneficiilor de șomaj în primele trei luni de zile, Jonathan Todd a precizat că acestea nu fac în prezent obiectul unei consultări cu CE. "Când statele membre iau în considerare măsuri care ar putea fi subiectul legislației UE este prudent să discute despre acestea înainte cu CE, dar nu este o obligație", a precizat purtătorul de cuvânt al lui Andor.
El a mai afirmat că deși Laszlo Andor a apreciat în declarația sa de la 1 ianuarie că pot exista anumite probleme în unele orașe și regiuni create de afluxuri mari de muncitori români și bulgari, CE nu așteaptă să fie informată despre aceste dificultăți, întrucât statele membre au la îndemână mijloacele de a le depăși.
‘CE recunoaște că pot fi într-adevăr unele probleme locale în termeni de locuri în școli, servicii de sănătate, infrastructură. Nu există un motiv pentru care CE să fie informată de aceste probleme de către statele membre. Aceste chestiuni trebuie însă abordate, în loc să se discute despre impunerea de limite asupra liberei circulații a persoanelor. CE poate ajuta prin Fondul Social European, în valoare de 10 miliarde de euro. În actuala perioadă financiară statele membre trebuie să utilizeze 20% din alocația națională pe FSE pentru incluziune socială, deci pot folosi acești bani pentru a aborda unele dintre acele chestiuni’, a afirmat Jonathan Todd.
"Ține în principal de statele membre să răspundă acestor probleme pe măsură ce apar", a mai spus purtătorul de cuvânt al lui Laszlo Andor.
Tratatul de aderare a României și a Bulgariei la Uniunea Europeană le-a permis țărilor UE-25 (țările fondatoare și cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricționeze temporar accesul liber al lucrătorilor români și bulgari pe piața muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulație a forței de muncă în UE. Perioada de tranziție generală de șapte ani a fost împărțită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). Măsurile tranzitorii s-au încheiat în mod irevocabil la 31 decembrie 2013.
Sursa: Agerpres