Pentru a îmbunătăţi gestionarea ordonată şi eficientă a persoanelor debarcate în Uniunea Europeană, liderii statelor membre au solicitat, la summitul din luna iunie, crearea unor 'centre controlate' în UE. Principalul obiectiv ar fi îmbunătăţirea procesului care vizează diferenţierea persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională de migranţii în situaţie neregulamentară care nu au dreptul de a rămâne în UE, accelerând în acelaşi timp returnările.
Acum, executivul UE a detaliat conceptul 'centre controlate' şi măsurile pe termen scurt care ar putea fi luate pentru a îmbunătăţi gestionarea migranţilor care sunt debarcaţi în Uniunea Europeană. Acordurile de debarcare regionale ar trebui să fie însoţite de dezvoltarea centrelor controlate în UE, iar împreună cele două concepte ar trebui să contribuie la asigurarea unei responsabilităţi regionale cu adevărat partajate, ca răspuns la provocările complexe în materie de migraţie.
Centrele ar urma să fie gestionate de statul membru gazdă, cu sprijin deplin din partea UE şi a agenţiilor comunitare, şi ar putea avea un caracter temporar sau ad-hoc, în funcţie de locaţie. Principalele caracteristici ale acestor centre sunt:
– sprijin operaţional deplin, cu echipe formate din poliţişti de frontieră europeni, experţi în materie de azil, evaluatori în materie de securitate şi personal care se ocupă de returnare, şi acoperirea tuturor costurilor aferente de la bugetul UE. Echipe de până la 315 de poliţişti de frontieră, interpreţi, experţi în azil, personal de securitate şi ofiţeri de legătură pentru procedurile de returnare ar putea ajuta la debarcarea navelor care transportă în medie 500 de migranţi.
– gestionarea rapidă, sigură şi eficientă, ce reduce riscul de deplasări secundare şi accelerează procesul de determinare a statutului persoanei în cauză;
– sprijin financiar deplin acordat statelor membre voluntare, menit să acopere costurile operaţionale şi de infrastructură, precum şi sprijin financiar pentru statele membre care acceptă transferuri de persoane debarcate (6.000 euro/persoană). În acelaşi timp, ţările de debarcare ar putea primi câte 500 de euro/persoană.
Algeria, Tunisia, Libia şi Egipt au fost identificate ca potenţiale ţări de debarcare, în funcţie de posibilitatea ca migranţii să fie salvaţi de nave din UE sau de nave din ţări terţe. Totuşi, până în prezent nicio ţară nord-africană nu şi-a exprimat dorinţa de a coopera în această privinţă.
Comisia Europeană va pune la dispoziţie, de asemenea, un punct de contact central pentru coordonarea între statele membre care participă la eforturile de solidaritate. Aceasta va fi o măsură temporară, menită să rămână în vigoare până la instituirea unui sistem complet dezvoltat, în contextul actualei reforme a sistemului european comun de azil.
În plus faţă de instituirea centrelor controlate, liderii statelor UE au invitat Comisia Europeană să analizeze conceptul de 'acorduri de debarcare regionale', în strânsă cooperare cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) şi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) şi în parteneriat cu ţările terţe.
Obiectivul acordurilor este de a permite o debarcare rapidă şi sigură, pe ambele maluri ale Mediteranei, a persoanelor salvate, în conformitate cu dreptul internaţional, inclusiv cu principiul nereturnării, şi un proces responsabil post-debarcare.
Se preconizează că, în cadrul reuniunii care va avea loc miercuri, ambasadorii statelor membre vor discuta conceptul de 'centre controlate' în UE şi posibilitatea de a utiliza rapid un cadru temporar pentru debarcarea în UE a persoanelor salvate pe mare. AGERPRES
