Informații importante pentru România! Cel mai nou raport al Comisiei Europene prevede o creștere economică de 2,5% și o rată a inflației de 9,7% pentru 2023.
Economia României ar trebui să înregistreze o creștere de 2,5% în 2023 și de 3% în 2024, în timp ce rata inflației va fi de 9,7% în acest an și de 5,5% anul viitor, potrivit previziunilor economice din iarna anului 2023, publicate luni de Comisia Europeană.
Perspective economice pentru România
Se așteaptă ca economia României să reziste în trimestrul al patrulea din 2022, pe fondul evoluției favorabile din sectorul serviciilor și a încrederii în economie, și în pofida scăderii continue a producției din industria prelucrătoare.
Pentru 2023, impactul negativ al inflației încă ridicate, al înăspririi condițiilor de finanțare și al încetinirii altor economii din UE ar urma să conducă la un avans mai redus al PIB-ului real în România, de 2,5%. Punerea în aplicare a PNNR ar trebui să contribuie la investiții puternice, care ar fi principalul motor de creștere.
Investițiile ar urma să fie susținute și de alte fonduri europene.
Consumul privat, deși afectat negativ de inflația ridicată, ar crește, ca urmare a majorării salariului minim, a pensiilor și a salariilor din sectorul public, precum și a prelungirii plafonării prețului energiei până în 2025.
Exporturile nete ar rămâne negative, pe fondul unei monede puternice și al cererii scăzute pe piețele de export.
Redresare a creșterii economice de până la 3% în 2024
Pentru anul 2024 se preconizează o redresare a creșterii economice până la 3%, pe fondul atenuării presiunilor inflaționiste, al scăderii ratelor dobânzilor și al îmbunătățirii perspectivelor externe.
În decembrie, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator pentru determinarea inflației la nivelul statelor membre ale UE) a încetinit din cauza scăderii prețurilor la energie și alimente, astfel încât rata medie în 2022 s-a situat la 12%.
Se așteaptă ca inflația să scadă în 2023-2024, dar modest, deoarece presiunile inflaționiste rămân extrem de ridicate în componentele de bază, cum ar fi serviciile, bunurile industriale non-energetice și alimentele procesate.
Se preconizează că indicele armonizat al prețurilor de consum se va situa la 9,7% în 2023, înainte de a încetini la 5,5% în 2024, ca urmare a prelungirii plafonului prețurilor la energie și a scăderii prețurilor la materiile prime.
Prognozele Comisiei Europene pentru zona euro
Creșterea pentru 2022 este acum estimată la 3,5% atât în UE, cât și în zona euro. Se preconizează că PIB-ul va crește cu 0,8% în 2023 și cu 1,6% în 2024 (0,9% și 1,5% în zona euro).
Se preconizează că inflația globală va scădea de la 9,2 % în 2022 la 6,4 % în 2023 și la 2,8 % în 2024 în UE. În zona euro, se preconizează că aceasta va încetini de la 8,4% în 2022 la 5,6% în 2023 și la 2,5% în 2024.
Din toamnă, economia UE a înregistrat o serie de evoluții pozitive.
Prețul de referință european al gazului a scăzut sub nivelul de dinaintea războiului, ajutat de o scădere puternică a consumului de gaz și de diversificarea continuă a surselor de aprovizionare. Privind retrospectiv, reziliența gospodăriilor și a corporațiilor a fost impresionantă.
În pofida șocului energetic și a inflației record care a urmat, încetinirea din trimestrul al treilea s-a dovedit a fi mai ușoară decât se estimase anterior, iar în trimestrul al patrulea, economia UE a reușit să stagneze în linii mari, în loc de contracția de 0,5% preconizată în toamnă.
Economia UE va scăpa la limită de recesiune
De asemenea, piețele forței de muncă au continuat să aibă performanțe solide, rata șomajului în UE menținându-se în decembrie la minimul istoric de 6,1%.
Trei luni de scădere a ratelor inflației confirmă faptul că, așa cum se preconiza în toamnă, vârful a rămas în urmă. În cele din urmă, sentimentul economic a continuat să se îmbunătățească, ceea ce sugerează că activitatea economică va evita o contracție și în primul trimestru din 2023.
Astfel, economia UE va scăpa la limită de recesiunea preconizată în toamnă.
Cu toate acestea, economia UE se confruntă în continuare cu provocări. Inflația de bază a continuat să crească în ianuarie. Consumatorii și firmele continuă să se confrunte cu costuri ridicate ale energiei și, având în vedere că peste 90% din elementele de bază din coșul IAPC înregistrează creșteri de prețuri peste medie, presiunile inflaționiste continuă să se extindă.
Prin urmare, înăsprirea monetară ar trebui să continue, exercitând o presiune asupra investițiilor.
Slăbiciunea consumului ar trebui să persiste pe termen scurt, deoarece inflația continuă să depășească creșterea salariilor nominale. În cele din urmă, se preconizează că mediul extern va continua să ofere un sprijin redus economiei UE.
Per ansamblu, evoluțiile recente nu justifică o revizuire substanțială în sens ascendent a profilului de creștere proiectat în toamnă pentru 2023 și 2024.
Inflația în 2024
Cu toate acestea, cu un impuls mai puternic de anul trecut care se va prelungi în 2023 și cu o creștere ușor mai bună preconizată în trimestrul curent, până la sfârșitul orizontului de prognoză, volumul producției va fi cu aproape 1 % mai mare decât cel proiectat în toamnă.
Se preconizează că inflația va încheia anul 2024 cu o treaptă peste țintă, la fel ca în toamnă.
În timp ce incertitudinea în jurul previziunilor rămâne ridicată, riscurile la adresa creșterii sunt în general echilibrate. Cererea internă ar putea să se dovedească mai mare decât se preconizează, dacă recentele scăderi ale prețurilor angro la gaze naturale se transmit mai puternic în prețurile de consum.
Cu toate acestea, o posibilă inversare a acestei scăderi nu poate fi exclusă în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al altor tensiuni geopolitice. Cererea externă s-ar putea dovedi, de asemenea, mai robustă după redeschiderea Chinei, ceea ce ar putea, totuși, să alimenteze inflația globală.
Riscurile pentru inflație rămân în mare măsură legate de evoluțiile de pe piețele energetice pe termen scurt, dar riscurile de creștere domină în trimestrele exterioare, deoarece o piață a forței de muncă încă tensionată ar putea duce la o presiune salarială mai puternică decât se anticipa.