Jocurile online pot servi la răspândirea ideologiilor extremiste şi chiar la pregătirea de atentate, atrage atenţia coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului Gilles de Kerchove într-un interviu acordat France Presse, pronunţându-se pentru un răspuns european.

În contextul în care Comisia Europeană urmează să prezinte pe 9 decembrie un proiect de lege, aşa-numitul „Digital Services Act”, pentru a reglementa mai bine platformele digitale şi a lupta împotriva incitării la ură online pe reţelele sociale, jocurile rămân „un domeniu subreglementat”, consideră el.

”Un mijloc de propagare a ideologiei de extremă dreapta”

„Nu spun că întreg domeniul jocurilor este problematic, există două miliarde de persoane care joacă online şi este foarte bine”, a precizat acest responsabil, însărcinat să facă propuneri la nivel european în materie de luptă antiteroristă.

Belgianul atrage atenţia însă asupra unor „grupuri de extremă dreaptă din Germania care au dezvoltat jocuri constând în a trage asupra unor arabi, a lui (George) Soros, asupra dnei (Angela) Merkel pentru politica ei migratorie etc.”

„Acesta poate fi uneori un mijloc de propagare a ideologiei de extremă dreapta în special, dar nu numai, un mijloc de spălare de bani (…), există monede generate de jocuri şi care pot fi transformate în bani”, explică responsabilul de 64 de ani, în funcţie din 2007.

”Cum să strângem ochiurile plasei”

„Acesta poate fi un mijloc de comunicare, este cifrat şi este şi un mijloc de a testa scenarii de atac”, adaugă el. Comisia Europeană ar urma să abordeze acest aspect în agenda antiteroristă pe care o va prezenta tot pe 9 decembrie.

Trebuie „discutat cu societăţile care dezvoltă aceste jocuri” pentru a vedea cum să strângem ochiurile plasei” pentru a evita aceste pericole, a adăugat Gilles de Kerchove, precizând că a avut recent contacte cu omologii săi americani care „încep să lucreze” pe această temă.

Responsabilul pune în discuţie rolul „algoritmilor de amplificare” ai unor platforme precum Facebook şi YouTube în difuzarea de conţinuturi „problematice”, „borderline”. O chestiune pe care executivul european o va aborda în Digital Services Act, cerând mai multă transparenţă din partea giganţilor sectorului digital.

”Retragerea în termen de o oră a conţinuturilor cu caracter terorist”

O propunere de reglementare este de altfel în discuţie între eurodeputaţi şi statele membre pentru a permite retragerea în termen de o oră a conţinuturilor cu caracter terorist.

Lupta antiteroristă a revenit în prim-planul agendei europene după atentatele jihadiste recente în Franţa şi Austria şi se va afla pe agenda viitorului summit UE de pe 10 şi 11 decembrie.

Un alt subiect de preocupare este accesul poliţiei la comunicaţiile criptate, în contextul dezvoltării aplicaţiilor de mesagerie precum Signal, Telegram şi Whatsapp.

Chestiunea ridică îngrijorări ale apărătorilor libertăţilor publice privind respectarea vieţii private. „Nimeni la Bruxelles nu doreşte să diminueze criptarea, dimpotrivă”, dă asigurări Gilles de Kerchove, subliniind în special importanţa protejării comunicaţiilor opozanţilor sau ale jurnaliştilor din regimurile autoritare.

”Poliția nu poate intercepta mesajele Whatsapp”

Dar „este normal să nu putem identifica cine este în spatele unei adrese IP care postează fotografii cu pornografie infantilă? Cum să explicăm că poliţia poate intercepta un SMS dar nu şi acelaşi conţinut când este un mesaj Whatsapp? Unde este logica?”, se întreabă el.

El propune includerea în Digital Services Act „a unei dispoziţii care prevede că, atunci când legea o autorizează, când un judecător o autorizează, societăţile de mesagerie trebuie să poată furniza conţinutul de manieră lizibilă, decriptată, lăsând acestor societăţi sarcina de a face acest lucru”.

„Pentru că dacă faci să circule cheile decriptării, efectiv slăbeşti criptarea”, adaugă el.

Un „hub de inovare” în sânul Europol

Pe aceeaşi linie, responsabilii din justiţie din SUA, Regatul Unit, Australia, Canada şi Noua Zeelandă au apelat în octombrie la companiile de tehnologie pentru a le permite să aibă access la aceste aplicaţii „într-un format lizibil şi utilizabil”.

Coordonatorul antiterorism al UE pledează şi pentru investiţii într-un „hub de inovare” creat în sânul Europol, destinat să evalueze ameninţările pe care le reprezintă pentru securitatea europenilor noile tehnologii, precum roboţi şi inteligenţa artificială, dar şi „să obţină maximum din aceste tehnologii” şi să nu depindă de ţări terţe.

Dacă pandemia de Covid-19 nu a avut o „consecinţă directă asupra activităţii teroriste”, Gilles de Kerchove susţine că agravarea crizei ar fi „propice pentru radicalizare”. „Trebuie să evităm ca asta să devină o criză de securitate, să începem să secăm bugetele pentru securitate”, avertizează el.