Kievul a justificat demersurile ca simple lucrări de întreținere, însă Bucureștiul le consideră o adâncire ilegală a canalului, lucru confirmat și de declarațiile unor oficiali ucraineni.
„Ministerul Transporturilor din Ucraina a răspuns că, într-adevăr, efectuează dragaj operațional (de întreținere) la danele porturilor lor de pe Dunăre și în alte locuri de pe Dunăre, pentru a garanta siguranța navigației. Cu toate acestea, Ucraina a negat că ar fi în desfășurare sau planificate lucrări majore pe brațul Chilia al Dunării sau pe Canalul Bâstroe. În plus, Ucraina a reafirmat că va respecta cu strictețe și va adera la toate acordurile și convențiile internaționale relevante”, se arată în comunicatul Comisiei Europene, transmis marți de Reprezentanța CE în România, într-un răspuns pentru Digi24.
Ambasadorul Ucrainei la București se va întâlni cu Bogdan Aurescu
Ihor Prokopchuk, ambasadorul Ucrainei la București, a fost invitat de către ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la sediul MAE pentru o discuție cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota pe tema canalului Bâstroe.
În comunicatul MAE se mai arată că partea română a solicitat părții ucrainene să clarifice cât mai curând diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și respectiv informațiile publicate la data de 17 februarie, de către Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bâstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6,5 m (de la 3,9 m cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei).
Canalul Bâstroe, mărul discordiei dintre România și Ucraina
Canalul Bâstroe a tensionat relațiile dintre România și Ucraina încă de acum 19 ani, țara noastră reclamând proiectul ucrainean pe motivul impactului puternic asupra Deltei Dunării. Construcția acestuia a început pe 11 mai 2004, proiectul urmând să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos, potrivit informațiilor MAE.
România a cerut Ucrainei să oprească proiectul, deoarece legătura dintre Dunăre și Marea Neagră trece prin mijlocul Deltei Dunării, încălcând astfel o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.
Țara noastră a primit primele informaţii tehnice despre acest proiect abia în 2007, Kievul ignorând avertismentele autorităţilor române, dar şi pe cele ale organizaţiilor internaţionale de mediu.
Acum câțiva ani, compania care gestionează proiectul a anunțat că intenţionează să termine lucrările de amenajare la Bîstroe până în 2011. Lucrările au fost însă întrerupte, iar în 2020, Ucraina anunța că renunță la finalizarea proiectului inițial, după mai mulți ani de dezbateri și condamnări din partea mai multor Convenții la nivel internațional.
