Comisia Europeană a transmis recent proiectul PNRR înapoi cu zeci de observații, potrivit Aleph News, care a obținut, joi seara, documentul cu criticile aduse de CE proiectului propus de România.

România, într-o situație dificilă

Situația este cu atât mai dificilă cu cât săptămâna viitoare CE aprobă proiectele PNRR depuse de țările membre și începe plata proiectelor. Astfel, cele 29 de miliarde de euro promise României ar putea să nu mai fie atât de sigure, mai ales că o parte dintre proiecte ar putea să pice.

Datele nu corespund

Unul dintre reproșurile aduse PNRR-ului depus de România este că nu corespund datele din documentele .xls cu cele din documentele word pentru anumite proiecte, potrivit documentelor. Este vorba, în acest caz, despre renovarea spitalelor.

Un alt exemplu este că România a cerut bani prin PNRR pentru a renova terapia intensivă pentru nou-născuți. În documentul word sunt ceruți 80 de milioane de euro pentru asta, dar în documentul .xls anexat aceluiași proiect suma finală este de 71 de milioane de euro.

S-a depus cerere pentru finanțare a unui spital nou, doar că suma diferă de la un document la altul. Odată sunt ceruți 570 de milioane de euro, iar în altul, 517 milioane de euro.

La capitolul „Scheme de ajutor de stat pentru tehnologiile viitorului”, spune Comisia că nu pot fi calculate costuri exacte, pentru că nu sunt suficiente informații.

La subcapitolul Research, Dezvoltare și Inovare nu e dată mereu sursa datelor.

La alte capitole, cum e Turismul și Fondul pentru Tranziție Verde și Digitală, nu sunt justificări pentru costuri. La Școlile Verzi, au fost date costuri estimative din piață, când, de fapt, ar fi trebuit să fie folosite, ca toate celelalte state, un cost standard național. La trainingul pentru profesori, pentru tehnologie digitală, nu există raportare la cifre care sunt clare, din programele Erasmus.

Reprezentanții MIPE au explicat ulterior că situația este normală și este o parte din procesul normal de evaluare din această perioadă, potrivit Mediafax.

Ce observații a trimis Comisia Europeană

Pilonul I Sistemul de management al apei

Valorile asumate pentru ținte sunt, în general, mai mici decât rezultatul calculelor, arată și hotnews.ro.

Exemplu: Investiția „Extinderea sistemelor de apă și canal în localități aflate în aglomerări mai mari de 2000 de locuitori”. Media pentru obiectivele 1 și 1 este calculată utilizând valorile de la mare la mic 70% -30%. Nu există nicio justificare pentru această ponderare, care plasează media în partea superioară. Nu există o metodologie sau un punct de referință pentru conexiunea la costul unitar al serviciului atât pentru apă potabilă, cât și pentru canalizare. În absența acestor informații, ambele costuri unitare par ridicate.

La alte investiții se precizează că nu sunt furnizate punctele de referință și metodologia de cost.

Pilonul I – Transportul sustenabil

  • Pe anumite proiecte de transport feroviar nu este clar dacă standardele de costuri includ TVA sau nu.
  • Nu sunt clare explicațiile furnizate despre modernizarea a 30 de locomotive.
  • Infrastructura de metrou
  • Nu este clar dacă 30 rame electrice de metrou sunt incluse în costul de 600 de milioane de euro solicitate.

Pilonul I – Fondul pentru Valul Renovării

  • Nu este clar cum se obține costul total de 1 miliard de euro. Există neconcordanțe între informații

Pilonul IV Fondul local pentru tranzitia verde și digitală

  • Justificarea costurilor este insuficientă sau lipsește
  • Trebuie furnizate costurile unitare acolo unde este cazul și documentele justificative pentru date comparative
  • Trebuie explicată împărțirea costurilor pe investiții

Pilonul VI- România Educată

  • Pentru o mai bună urmărire a costurilor, Guvernul trebuie să explice fiecare investiție, nu grupate.
  • Numele date diferitelor investiții nu sunt corecte
  • Nu sunt indicate studiile în baza cărora au fost determinate costurile. Au fost menționate prețurile pieței preluate din Ordinul Arhitecților din România, dar fără a furniza informații suplimentare.