CE a publicat previziunile economice pentru România, estimând o creștere a PIB-ului de 3,3% în 2024 și 3,1% în 2025, reflectând o redresare a consumului privat și a veniturilor disponibile.
Prognoze Economice ale CE pentru România
În prognoza sa de toamnă din anul trecut, CE estima că deficitul guvernamental al României va scădea treptat, de la 6,3% din PIB prognozat pentru 2023 la 5,3% din PIB în 2024 și 5,1% din PIB în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală programate pentru ianuarie 2024.
Cu toate acestea, conform documentului publicat miercuri, deficitul guvernamental este prevăzut să crească, atingând 6,9% din PIB în 2024 și stabilizându-se la 7% din PIB în 2025, cu presupunerea că politicile nu vor fi modificate. Creșterea rapidă a cheltuielilor guvernamentale este principalul motor din spatele acestui deficit mai mare, conform Comisiei Europene.
Prognoza de deficit pentru 2025 nu include posibilele reforme suplimentare care ar putea decurge din reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor și a sistemului general de taxe, prezentate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, dar pentru care nu au fost furnizate suficiente detalii.
Pe de altă parte, economia românească ar urma să înregistreze o creștere de 3,3% în 2024 și de 3,1% în 2025, conform noilor previziuni. Activitatea economică s-a relansat la începutul lui 2024, în urma unei creșteri reale modeste de 2,1% în 2023, cu revenirea consumului privat datorată majorărilor pensiilor și salariilor din sectorul public.
Creșterea inflației și evoluția datoriei guvernamentale
Inflația este așteptată să scadă până în 2025, dar presiunile exercitate de majorările semnificative ale salariilor și pensiilor vor menține inflația de bază la un nivel superior inflației generale. Rata medie a inflației este estimată să scadă de la 9,7% în 2023 la 5,9% în 2024 și 4% în 2025.
Cu toate acestea, datoria guvernamentală a României este prevăzută să crească, de la 48,8% din PIB în 2023 la aproape 51% din PIB în 2024 și 53,9% din PIB în 2025. Riscurile fiscale sunt orientate spre deficite mai mari, în special în 2024, când cheltuielile pre-electorale suplimentare ar putea crește și mai mult cheltuielile.
În ciuda perspectivelor de creștere moderată a PIB-ului și a unei inflații în scădere graduală, Comisia Europeană atrage atenția asupra presiunilor fiscale generate de majorările semnificative ale salariilor și pensiilor. Acestea vor contribui la menținerea inflației de bază la un nivel superior inflației generale, punând în continuare presiuni asupra economiei.
De asemenea, riscul crescut al deficitului guvernamental în 2024, alimentat de cheltuieli pre-electorale suplimentare, subliniază necesitatea de a gestiona cu atenție politica fiscală în perioada următoare, având în vedere impactul său asupra datoriei guvernamentale și a stabilității fiscale pe termen lung.
Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate și două seturi de previziuni intermediare, furnizând date privind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și inflației pentru statele membre ale UE, inclusiv România.