Deficitul de cont curent este prea mare, iar leul este supraevaluat
Potrivit raportului pe țară pentru 2023 al Comisiei Europene (CE), România va continua să înregistreze creştere economică, dar cu deficite mari. În acest an, deficitul bugetar ar urmă să fie de 4,7% din PIB, iar anul viitor ar urma să fie de 4,4% din PIB, ceea ce înseamnă că nu va ieşi din procedura de deficit excesiv (sub 3% din PIB), așa cum s-a angajat Guvernul României.
Potrivit sursei citate anterior, deficitul de cont curent este prea mare, iar leul este supraevaluat. Deficitul de cont curent al României a crescut în ultimii an şi a ajuns, anul trecut, la 9,3% din PIB, în creştere de la 7,2% din PIB, cât era în urmă cu doi ani, fapt ce poate pune în dificultate capacitatea României de a se împrumuta de pe pieţele externe.
„Leul este doar uşor supraevaluat. Leul s-a apreciat faţă de euro cu 6%, în ultima vreme, deci nu poţi vorbi de cine ştie ce ”supraevaluare”. În aceeaşi vreme, deficitul de cont curent de 9,3% din PIB, anul trecut, este foarte mare. Şi să nu uităm că anul trecut au intrat în România mulţi bani din fonduri UE (peste 10 mld. euro – n. red.), iar în acest an ei vor fi mai puţini în lipsa ”reformelor” cerute de Comisie.
Şi atunci este posibil ca deficitul de cont să nu scadă potrivit aşteptărilor autorităţilor de la Bucureşti. Contul curent al României continuă să reflecte deficitul bugetar semnificativ care a ajuns la 6,2% din PIB în 2022 (5,7% din PIB, după datele Ministerului român al Finanţelor – n. red.)”, a declarat vicepreşedintele CFA România, Adrian Codirlaşu, potrivit Mediafax.
În 2022, economia românească a crescut cu 4,7%
Potrivit sursei citate anterior, anul trecut, economia românească a crescut cu 4,7%, dar creșterea sa nu va mai fi atât de puternică pe viitor. În ciuda acestui fapt, prognoza de creştere a Comisiei Europene (CE) rămâne încrezătoare: economia românească va crește cu 3,2% în acest an.
În România, consumul s-a temperat de la o creştere cu două cifre la una de 2-3%, ca urma a inflaţiei, ce va scădea de la 16% la sub 10% în acest an.
„Credem că inflaţia va fi undeva la 7-8% în acest an, însă asta dacă nu apar evenimente neprevăzute. Blocarea cerealelor ucrainene (pătrunderea lor pe piaţa românească – n. red.) a fost un scenariu inflaţionist – a afectat şi afectează inflaţia Este simplu: când oferta este mare, preţul scade. Nu doar oamenii au nevoie de cereale, au şi vacile şi porcii din ferme. Aşa că o ofertă mai mică creşte preţul produselor şi, în final, preţul la raft – iată inflaţia”, a explicat Adrian Codirlaşu.
Deficitul comercial este prea mare
De altfel, deficitul comercial este prea mare şi este compensat doar parţial de excedentul înregistrat la servicii, În următorii doi ani, deficitul de cont curent este de aşteptat să se ameliorează doar marginal, până la aproximativ 8% din PIB.
În ciuda acestui fapt, finanţele ţării sunt stabile, datoria publică este redusă (50% din PIB – n. red.), sistemul bancar este robust. Potrivit raportului pe țară pentru 2023 emis de CE, „pericolul” ar putea veni dintr-o volatilitate globală, iar deficitele mari obligă Executivul să se împrumute de pe pieţele externe, unde poate apărea volatilitatea.
De aceea, administraţia trebuie să îşi reducă deficitele pentru a se putea apăra de volatilitatea care poate apărea în pieţe.
