Comisia Europeană a anunțat pe 12 iunie că va impune „taxe compensatorii provizorii“ pentru importurile de vehicule electrice cu baterii din China.
Măsura survine în urma unei investigații demarate în octombrie trecut de către autoritățile UE. În urma cercetărilor întreprinse pe întregul lanț valoric, CE a concluzionat că producătorii chinezi beneficiază de „subvenții neloiale“ din partea statului. Conform comunicatului oficial: „afluxul de importuri subvenționate din China la prețuri scăzute în mod artificial reprezintă o amenințare de prejudiciu clar previzibil și iminent pentru industria UE“, scrie Infofinanciar.
Concluzia investigației CE a fost confirmată de un studiu recent al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale din SUA. Conform acestuia, statul chinez a investit peste 230 miliarde de dolari în industria automobilelor electrice între 2009 și 2023.
Cu cât vor crește taxele
Ca urmare, Comisia Europeană a decis, cu titlu provizoriu, instituirea de taxe suplimentare pentru importurile de vehicule electrice din China. Valoarea acestora a fost stabilită individual pentru producătorii incluși în investigație, în modul următor:
– BYD Co: 17,4%. Compania, listată la bursă, este cel mai mai mare producător de vehicule electrice din China și își dispută supremația cu Tesla.
– Geely Automobile Holdings Ltd: 20%. Multinaționala este acționarul majoritar al Volvo – a cumpărat participația în 2010 de la Ford – și deține și 17% din Aston Martin.
– SAIC Motor Corp: 38,1%. Este cel mai producător auto de stat din China și principalul partener Volkswagen în această țară.
Și alți producători sunt vizați însă. Astfel, pentru companiile chineze care au cooperat în cadrul investigației CE, se va aplica o taxă medie ponderată de 21%. Toți ceilalți producători care nu au cooperat vor face obiectul unei „taxe reziduale“ de 38,1%.
Taxa instituită de Comisie se va aduna la cei 10% care se aplică deja pentru importurile de vehicule din China. Ca urmare, creșterea pentru automobilele produse în republica populară va fi între 27,4% și 48,1%.
Astfel, modelul BYD Dolphin, care se vindea până acum în Europa cu prețuri începând de la 32.400 de euro, va costa din iulie peste 38.000 de euro. Iar noul sedan electric IM L6, lansat recent de SAIC, al cărui preț de plecare este de aproape 30.000 de euro în China, va ajunge pe piața europeană la mai mult de 44.000.
Un salt considerabil, care, teoretic, priește concurenței. De exemplu, prețul unui Volkswagen ID.4 este de 37.000 de euro. Iar Tesla Model Y pleacă de la 44.000. Practic însă… situația este complicată.
Producătorii europeni ies pe minus
Nu toți producătorii auto europeni sunt mulțumiți de măsurile anunțate de Bruxelles împotriva producătorilor chinezi de vehicule electrice.
Cei mai afectați sunt cei din Germania. Ei au fost și primii care au luat poziție împotriva măsurilor anunțate de Comisie.
„Această decizie privind taxele suplimentare la import este o cale greșită. Comisia produce daune astfel companiilor și intereselor europene.“, a declarat directorul general al BMW, Oliver Zipse.
O afirmație explicabilă ținând cont că BMW, dar și Volkswagen și Mercedes-Benz, nu doar că vând în China, ci au și unități mari de cercetare-dezvoltare și producție în această țară. Iar măsurile anunțate de Bruxelles ar putea declanșa represalii din partea Beijingului. Lucru care le-ar dăuna grav afacerilor.
China este, pentru mulți producători de automobile, cea mai mare piață din lume. Atât pentru exporturi, cât și pentru producția pe piața internă.
De exemplu, în mai, Stellantis a anunțat că va începe să vândă în Europa două modele hibride fabricate de joint venture-ul pe care îl are împreună cu producătorul chinez Leapmotor. Este o manevră care îi va permite, teoretic, să ocolească tarifele suplimentare instituite.
Nu este însă cert dacă oficialii europeni vor accepta „subterfugiul“. Iar dacă nu o vor face, acest lucru îi va afecta și pe americanii de la Tesla. Aceștia își aduc mașinile pe piața europeană din Germania, dar și din China.
Și statele iau poziție
Nu doar producătorii au reacționat la anunțul Comisiei Europene. Norvegia, de exemplu, a luat public poziție și a declarat că nu va aplica taxarea suplimentară.
Ministrul Finanțelor, Trygve Slagsvold, a afirmat că suprataxarea nu este relevantă pentru țara sa. Un anunț important în condițiile în care automobilele electrice au ajuns să reprezinte 80% din totalul vânzărilor de vehicule din Norvegia. Aproape un sfert (24%) din parcul auto al țării nordice este electric. Iar jumătate din acesta provine din China.
Și Germania a luat atitudine. Robert Habeck, ministrul Economiei, a declarat că țara sa va încerca să oprească escaladarea tarifelor. Iar Olaf Scholz a declarat că protecționismul și izolarea „nu fac decât să scumpească totul și să sărăcească pe toată lumea“. Cancelarul german a argumentat explicit poziția sa: „Nu ne închidem piețele pentru companiile străine. Pentru că nu dorim acest lucru nici pentru companiile noastre.“
De altfel, Habeck a și efectuat o vizită la Beijing unde s-a întâlnit cu ministrul chinez al comerțului, Wang Wentao.
Riposta nu a întârziat
Beijingul a reacționat oficial la anunțul Comisei Europene prin declarații ale autorităților. Acestea au anunțat că vor depune o plângere la Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO). Purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerţului, He Yadong, a catalogat decizia Comisiei drept „un act evident de protecţionism comercial“.
Ripostele Beijingului au început să apară însă mult mai devreme. La începutul anului, China a lăsat să se înțeleagă că va crește tarifele vamale pentru vehiculele cu motoare mari. Cu alte cuvinte, cele germane, ale căror taxe ar putea fi majorate de la 15% la 25%.
În ianuarie, Beijingul a lansat un avertisment și împotriva Franței. Autoritățile chineze au anunțat inițierea unei anchete antidumping privind cognacul.
Apoi lista țintelor a fost extinsă cu importurile de lactate și carne de porc din UE. Motivul invocat pare justificat – produsele beneficiază de subvenții consistente din partea Bruxellesului.
Dacă autoritățile chineze vor impune taxarea suplimentară a importurilor de lactate, ar fi o lovitură dură pentru UE. Anul trecut, mai mult de o treime din acestea (36%) au provenit din statele membre. Cu precădere din Danemarca, Franța, Germania, Irlanda și Olanda.
În cazul cărnii de porc, cea mai afectată ar fi Spania, care este responsabilă de aproape un sfert (23%) din importurile Chinei. Pe listă mai figurează însă și Danemarca, Franța și Olanda.
Măsuri justificate
Decizia Comisiei Europene are temeiuri reale. Pe de o parte, este vorba de poziția tot mai dominantă a Chinei. Nu doar pe piața mondială a automobilelor electrice, ci pe tot ceea ce înseamnă energie verde. De la panouri solare, la baterii cu litiu și turbine eoliene.
Anul acesta, investițiile Chinei în domeniul energiei curate vor atinge 675 de miliarde de euro. Cei mai mulți bani sunt alocați sectorului fotovoltaic, bateriilor cu litiu și vehiculelor electrice.
Conform estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), Uniunea Europeană va cheltui în 2024 370 de miliarde de dolari. În timp ce SUA – 315 miliarde de dolari. Adică nici jumătate din cât alocă Beijingul. O diferență care explică, în bună parte, și decizia recentă a președintelui Biden. Acesta a anunțat în mai că va impune tarife de până la 100% pentru importurile de tehnologii verzi chinezești, inclusiv pentru vehiculele electrice.
Dincolo de influența modelului american, UE are însă lecțiile învățate pe propria piele. La începutul anilor 2000, Germania era principalul producător de panouri solare la nivel mondial. Țara deținea mai multe fabrici nou înființate în fosta Germanie de Est și tehnologii moderne de producție. Dar asta durat doar până în urmă cu un deceniu, când China și-a intensificat producția. Și a început războiul prețurilor căruia nicio țară nu i-a rezistat. Tarifele impuse de UE panourilor solare chinezești între 2013 și 2018 nu au reușit să salveze industria europeană. În Germania efectul a fost dur. Mai mulți producători importanți, precum Q-Cells, Solon și SolarWorld au declarat falimentul și au dispărut.
Ca urmare, anul trecut, 97% dintre panourile instalate pe Bătrânul continent au provenit din China.
Riscurile unui război comercial
UE nu se află în poziția SUA de a impune restricții atât de dure precum cele anunțate de Biden. Motivul este simplu – dependența statelor membre de producătorii chinezi este prea mare. Și asta în tot mai multe domenii economice.
Cel mai probabil vor urma negocieri intense între Beijing și Bruxelles pentru a evita un război comercial, dăunător pe termen lung pentru ambele părți.
Este greu de stabilit exact cine va pierde mai mult, China sau Uniunea. Cert este europenii nu ies pe plus. Teoretic, măsurile protecționiste ar trebuie să impulsioneze industria automobilelor electrice din blocul comunitar. Practic, aceasta este strâns legată de cea din China. Pe de altă parte, la scurt timp după europarlamentarele la care Partidul Popular European a obținut cele mai mai mult locuri, liderul acestuia, Manfred Weber, a declarat că va modifica legislația privind interzicerea din 2035 a vânzării de autovehicule cu motoare cu combustie internă.
Ori, acest lucru compromite șansele de reușită ale Green Deal. Iar declanșarea unui conflict de durată cu China ar afecta drastic tranziția energetică europeană. Pentru că statele UE nu dețin capacitățile de producție necesare pentru a o susține. Fapt care ar duce la ratarea țintelor de mediu stabilite pentru 2030 și 2050.
China este dispusă la compromisuri
Comisia cunoaște foarte bine aceste riscuri. Așa că și-a lăsat un spațiu de manevră – trebuie să decidă până în noiembrie dacă va adopta tarifele în mod permanent. Acesta este și motivul pentru care formula oficială folosită de Bruxelles a fost de „taxe compensatorii provizorii“.
Nici China nu pare încântată de perspectiva unui război comercial cu UE. Mai ales că se luptă deja cu restricțiile impuse de SUA. Iar Canada se pare că are în vedere și ea adoptarea de măsuri asemănătoare.
Așa că Beijingul se arată dispus la compromisuri. Vizita ministrului german Robert Habeck a coincis cu o convorbire video „sinceră și constructivă“ a comisarului european pentru comerț, Valdis Dombrovskis, cu ministrul Wang Wentao. Conform surselor neoficiale, autoritățile chineze ar fi propus reducerea taxelor pentru automobile mari. În schimb a solicitat eliminarea potențialelor taxe înainte de 4 iulie. Motivul – conform legislației în vigoare, Comisia Europeană poate impune taxe compensatorii provizorii în termen de nouă luni de la lansarea investigație. Dacă până în noiembrie nu se ajunge la un compromis, pot intra în vigoare taxe. Acestea vor fi însă definitive, iar modificarea lor poate avea loc doar după cinci ani.
Bruxelles-ul dă semnale că acceptat deja negocierile, dar rămâne de văzut cum va face față presiunilor. Pe de o parte, este vorba de cele exercitate de SUA. Pe de alta, sunt statele membre, care riscă să plătească din greu. Iar China pare să știe foarte bine cum să dezbine unitatea blocului comunitar.
