Potrivit unui comunicat al forului comunitar, statele membre ale Uniunii Europene au dreptul să restricţioneze vânzările de terenuri agricole pentru a prezerva comunităţile agricole şi pentru a promova o agricultură sustenabilă. Dar, făcând asta, ele trebuie să îndeplinească reglementările UE, în special cele legate de mişcarea liberă a capitalului.
În 2015, CE a lansat proceduri de infringement împotriva statelor membre care au discriminat investitorii din alte state UE şi au creat restricţii disproporţionate la investiţiile transfrontaliere. În ghidul publicat joi de Comisia Europeană, sunt furnizate indicaţii către statele membre referitoare la ce pot face ele pentru a reglementa vânzarea terenurilor agricole, pe baza jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie (CEJ).
Comisia Europeană clarifică faptul că statele membre sunt competente pentru a decide măsurile de control al vânzărilor de terenuri agricole, iar unele restricţii pot fi acceptabile în anumite condiţii: au întâietate autorizaţiile de la autorităţile naţionale pentru achiziţionarea terenului, limitări ale mărimii terenului care va fi achiziţionat, drepturi de preempţiune care dau întâietate anumitor categorii de cumpărători înainte ca terenurile să fie vândute altora. În rândul cumpărătorilor care beneficiază de aceste drepturi, pot fi incluşi arendaşii, vecinii, co-proprietarii şi statul.
Totuşi, legislaţia UE nu permite restricţii discriminatoare, cum ar fi cerinţele generale de rezidenţă ca o precondiţie pentru achiziţionarea terenului.
Restricţiile disproporţionate asupra investiţiilor transfrontaliere sunt de asemenea ilegale. Pe baza jurisprudenţei, în special este disproporţionat să interzici companiilor să cumpere teren şi să ceri calificări în domeniul agricol ca o precondiţie pentru achiziţionarea terenului.
Agerpres
