Delegația Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), condusă de ministrul Marcel-Ioan Boloș, a purtat la Bruxelles discuții, în perioada 10-12 mai 2022, cu mai mulți reprezentanți ai Comisiei Europene în vederea validării măsurilor propuse de România, pentru evitarea posibilelor riscuri de întârziere în etapele asumate.
„Am inițiat această deplasare pentru a ne asigura că reprezentanții Executivului european cunosc în detaliu poziția României în ceea ce privește PNRR-ul și pentru a clarifica din timp toate elementele din procesul de evaluare.
Era necesar să ne asigurăm că nu vor exista blocaje. Salut deschiderea Comisarilor europeni Elisa Ferreira și Nicolas Schmit, împreună cu care am identificat soluții constructive pentru fiecare dintre subiectele pe care le-am prezentat”, a declarat ministrul investițiilor și proiectelor europene.
Marcel Boloș nu concepe blocaje în acest proces
Discuțiile purtate de delegația MIPE la Bruxelles au acoperit multiple tematici, de la pregătirea primei cereri de plată a României din PNRR în valoare de 2,944 miliarde euro, din care 2,037 miliarde euro reprezintă sprijin nerambursabil (granturi) și 0,907 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut, până la aprobarea până la începutul lunii iunie 2022 a mai multor scheme de ajutor de stat aferente programelor de sprijin pentru IMM-uri.
„Nu concep să existe blocaje în acest proces! Tocmai de aceea am fost la Bruxelles să discutăm calendarul și particularitățile tehnice, pentru a ne asigura că închidem la timp toate etapele.
Înțelegere și deschidere există, trebuie doar să fim mult mai transparenți ca până acum în ceea ce privește PNRR! Feedback-ul oferit de Comisie în procesul de implementare a Planului Național este normal și util, pentru a ne alinia din timp așteptările”, a explicat ministrul Marcel Boloș.
Prima cerere de plată din PNRR, în valoare de 2,9 miliarde de euro
Discuțiile cu europarlamentarii români purtate în seara zilei de 10 mai au fost continuate miercuri, 11 mai, cu Céline Gauer, șefa Grupului operativ pentru Redresare și Reziliență, și cu Declan Costello, director general adjunct în cadrul DG ECFIN – Directoratul General Afaceri Economice și Financiare din perspectiva transmiterii de către România a primei cereri de plată din PNRR, în valoare de 2,944 miliarde euro.
Din acești bani, 2,037 miliarde euro reprezintă sprijin nerambursabil (granturi) și 0,907 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut.
De altfel, astăzi, 13 mai, ministrul Marcel Boloș a și semnat angajamentele operaționale pentru PNRR ca pas esențial și condiție obligatorie pentru transmiterea primei cereri de plată.
Ce teme au fost discutate?
A fost agreat mecanismul pentru ajustarea prețurilor din contractele aferente proiectelor finanțate prin fonduri europene. Mai exact, peste 7.000 de proiecte pot beneficia de mecanismele stabilite prin OUG 64/2022 care prevede decontarea din fonduri europene a valorilor rezultate din creșterea actuală a prețurilor. În actualul context economic această măsură cu un impact estimat la minim 700 de milioane de euro era necesară pentru ca șantierele de construcții să fie deblocate.
A fost de asemenea convenită modificarea Programului Operațional Competitivitate (POC), astfel încât schema de finanțare în valoare de 300 de milioane de euro aferentă sprijinului prin granturi pentru capital de lucru necesar sectorului agroalimentar să devină disponibilă.
Granturile, parte a pachetului de măsuri „Sprijin pentru România”, vine să contracareze efectele economice resimțite de sectorul agroalimentar ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID-19. Finanțările pot fi contractate de IMM-uri, societăți agricole, cooperative agricole, grupuri de producători, organizații de producători care îndeplinesc condițiile de eligibilitate și își desfășoară activitatea în agricultură, piscicultură și acvacultură, industria alimentară și alte activități asimilate acesteia.
A treia măsură agreată cu DG REGIO de referă la posibilitatea utilizării fondurilor aferente REACT-EU din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM), astfel încât IMM-urile să poată face investiții în eficiența energetică, cu scopul reducerii cheltuielilor cu utilitățile.
