Executivul european intenţionează, pe de o parte, să pună capăt numeroaselor derogări care pun în pericol calitatea etichetei bio în UE, iar, pe de altă parte, să deschidă sectorul către micii producători care deseori sunt descurajaţi de procedurile actuale complicate, precum şi să împiedice importurile de produse care nu au decât denumirea de produse bio.
'Viitorul sectorului bio în UE depinde de calitatea produselor vândute sub sigla europeană bio', a subliniat comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş.
Printre măsurile produse de Comisie, al cărei obiectiv este să ajungă la un procent '100% bio', figurează interzicerea exploataţiilor mixte, care combină atât producţia convenţională cât şi cea bio, ceea ce îi va forţa pe producători să facă o alegere.
Pentru a fi etichetată drept bio carnea va trebui să provină de la animale hrănite în proporţie de 100% cu furaje bio (comparativ cu nivelul actual de 95%), în timp ce nivelul de pesticide autorizat va fi diminuat. De asemenea, UE ar urma să transfere atribuirea de certificate bio către asociaţiile de mici producători, care în prezent sunt excluse de procedurile individuale de omologare.
Prezentat luni, cu prilejul unei reuniuni a miniştrilor europeni ai Agriculturii, acest proiect legislativ va trebui mai întâi să fie supus aprobării statelor membre şi Parlamentului European.
Comisia justifică acest proiect prin riscul ca UE, cel mai mare consumator mondial de produse bio, să nu îşi piardă cotele de piaţă, estimate numai pentru Europa la aproximativ 20 de miliarde de euro. Acest risc a fost scos în evidenţă de evoluţia sectorului în perioada 2002-2012, când cererea de produse bio s-a majorat de patru ori în UE, în timp ce suprafeţele dedicate acestui tip de agricultură doar s-au dublat.
UE alocă 5,4% din suprafaţa sa agricolă pentru producţia bio, dintre care mai mult de jumătate în cinci ţări: Spania, Italia, Germania, Franţa şi Marea Britanie. AGERPRES
