Recent, Markus Ferber, membru al Partidului Popular European (PPE-DE), cel mai mare grup politic din Parlamentul European (PE), a trimis o scrisoare comisarului Franco Frattini, prin care-i solicita activarea clauzei de salvgardare pe Justiţie în cazul României. Într-un interviu acordat revistei Capital, Ferber afirmă că a cerut acest lucru din cauza încercării ministrului Chiuariu de a-l demite pe procurorul şef-adjunct al DNA, „semn îngrijorător“ pentru independenţa j
Recent, Markus Ferber, membru al Partidului Popular European (PPE-DE), cel mai mare grup politic din Parlamentul European (PE), a trimis o scrisoare comisarului Franco Frattini, prin care-i solicita activarea clauzei de salvgardare pe Justiţie în cazul României. Într-un interviu acordat revistei Capital, Ferber afirmă că a cerut acest lucru din cauza încercării ministrului Chiuariu de a-l demite pe procurorul şef-adjunct al DNA, „semn îngrijorător“ pentru independenţa justiţiei. El evită să răspundă tranşant la întrebările referitoare la substratul politic al demersului său.
Fragilitate
«Conducerea ANI nu ar trebui numită nici de guvern, nici de parlament. Nu poţi să te aştepţi ca Agenţia să-i investigheze pe cei care îi stabilesc bugetul şi conducerea.»
Capital: Concret, ce evenimente v-au determinat să solicitaţi activarea clauzei de salvgardare?
Markus Ferber: Am expediat scrisoarea după ce ministrul român al Justiţiei, Tudor Chiuariu, a cerut demisia domnului Doru Ţuluş, procurorul-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Este un semn îngrijorător. Pentru ca România să devină stat membru al UE, a trebuit să se alinieze unor standarde europene anticorupţie. De aceea, este normal ca Parlamentul European să monitorizeze îndeaproape situaţia din România.
Capital: Într-o declaraţie recentă v-aţi arătat îngrijorat de faptul că „independenţa DNA a fost diminuată de actualul ministru al Justiţiei“. Care sunt acţiunile ministrului care v-au produs această îngrijorare?
Markus Ferber: Am trimis scrisoarea domnului Frattini pentru ca acesta să afle care au fost motivele care au stat la baza solicitării demiterii domnului procuror Ţuluş. Trebuie să aflăm dacă nu cumva politicul a intervenit în munca procurorilor de la DNA.
Capital: Aţi declarat că „independenţa Justiţiei a fost asigurată în trecut de către preşedintele Băsescu şi de Monica Macovei, iar acum se înregistrează regrese“. Este o declaraţie politică, de susţinere a Partidului Democrat, membru al grupului PPE-DE?
Markus Ferber: Nu este vorba de o declaraţie politică. Problema este dacă actualul guvern de la Bucureşti continuă să susţină procesul de reforme. Este absolut esenţial pentru România să continue lupta împotriva corupţiei. Iar acest lucru este posibil doar prin asigurarea independenţei DNA.
Capital: Preşedintele Băsescu a graţiat trei condamnaţi pentru furt şi trafic de droguri, motivând că hotărârea judecătorească nu a fost dreaptă. CSM a declarat că aceasta este o încălcare a separaţiei puterilor în stat şi că preşedintele şi-a depăşit atribuţiile. De ce nu aţi reacţionat atunci?
Markus Ferber: Mărturisesc că nu cunosc acest caz. Pot să vă spun că independenţa DNA a fost una din principalele condiţii ca România să se poată alătura celorlalte state membre. Întrebarea este: România doreşte şi este capabilă să continue lupta împotriva corupţiei?
Capital: Aţi expediat scrisoarea cu o săptămână înainte de referendumul din România. De ce aţi ales acest moment?
Markus Ferber: Nu a existat o legătură între referendum şi expedierea scrisorii către comisarul Franco Frattini. Am trimis scrisoarea imediat după ce am aflat că ministrul Chiuariu a cerut demiterea procurorului Ţuluş.
Capital: Recent, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a chemat la audieri un grup de procurori pentru a da explicaţii în legătură cu anumite dosare. Parlamentarii au afirmat că, în caz de neprezentare, vor tăia bugetul Ministerului Public. Consideraţi că este o procedură corectă pentru un stat membru al UE?
Markus Ferber: Clar, intervenţia politicului în justiţie nu trebuie tolerată. O reducere substanţială a bugetului Ministerului Public ar diminua posibilitatea efectuării investigaţiilor şi ar afecta actul de justiţie.
Capital: În versiunea aprobată de către Senat, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) este controlată de către parlament. Acesta stabileşte conducerea şi bugetul ANI şi aprobă raportul de activitate. Cât de independentă şi eficientă va fi în aceste condiţii Agenţia?
Markus Ferber: Unul din principiile de bază ale ANI a fost tocmai independenţa sa faţă de politic. După părerea mea, conducerea ANI nu ar trebui numită nici de guvern, nici de parlament. Nu poţi să te aştepţi ca ANI să-i investigheze pe cei care îi stabilesc bugetul şi conducerea.
Capital: În cazul în care clauza va fi activată, ce efect va avea asupra justiţiei române?
Markus Ferber: Există mai multe moduri în care clauza de salvgardare poate fi aplicată. De exemplu, în ceea ce priveşte Justiţia şi Afacerile Interne, statele membre ale UE pot refuza să recunoască hotărârile judecătoreşti din România. Oricum, activarea clauzei de salvgardare nu se limitează numai la acest lucru, fiind vizate şi măsuri comerciale şi de ordin economic.
Capital: În cazul activării clauzei, justiţia română va fi ferită de presiunile politice?
Markus Ferber: Dacă într-adevăr se încearcă o subminare a independenţei justiţiei trebuie să transmitem un semnal că UE nu tolerează aşa ceva. În acest caz, Comisia Europeană nu trebuie să ezite să activeze clauza de salvgardare. Europa urmăreşte respectarea legii şi luptă împotriva crimei şi a corupţiei.
Capital: Pe cine pedepseşte activarea clauzei de salvgardare?
Markus Ferber: Problema activării clauzei de salvgardare nu trebuie privită în România în termeni de „învingători şi învinşi“. Lupta împotriva crimei şi a corupţiei este în interesul României. Şi nu se vor înregistra succese dacă imaginea României în străinătate este umbrită.
Capital: De ce nu aţi cerut activarea clauzei şi pentru Bulgaria?
Markus Ferber: Nu doar România este în atenţia UE. Sigur, dacă un incident similar va avea loc în alt stat membru, UE trebuie să acţioneze. Este o chestiune de principiu, dacă Europa doreşte să-şi păstreze credibilitatea.
Carte de vizită
DATA ŞI LOCUL NAŞTERII:
15 ianuarie 1965, Augsburg, Germania
STUDII: Licenţiat în electrotehnică (1990), inginer de dezvoltare tehnologică (1990-1992)
ACTIVITATE POLITICĂ: Membru în Consiliul local Bobingen (1990-1999); deputat în PE (din 1994); preşedinte al grupului de deputaţi CSU la PE
(din 1999) şi preşedinte regional al „Europa – Union“ Bavaria (din 2000)
ACTIVITATE ÎN COMISII: Este membru în Comisia pentru bugete şi cea pentru control bugetar din cadrul PE şi membru supleant în comisia pentru transport şi turism. De asemenea, este membru al Delegaţiei pentru relaţiile cu Israel şi membru supleant al Delegaţiei la Adunarea Parlamentară Euro-Mediteraneană.