Comisiile reunite de specialitate ale Parlamentului au avizat pozitiv, joi, renominalizarea în Guvernul Cîţu a lui Ioan Marcel Boloş pentru funcţia de ministru al Fondurilor Europene, scrie Agerpres.

Membrii Comisiilor pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor şi Senat, reunite, au acordat 12 voturi „pentru”, 5 voturi „împotrivă” şi 5 abţineri.

Ultimele audieri ale miniştrilor propuşi în Guvernul Cîţu sunt programate joi în comisiile reunite de specialitate ale Parlamentului.

 Bogdan Aurescu a primit, joi, aviz favorabil

Acesta are liber pentru funcţia de ministru de Externe din partea comisiilor reunite de politică externă şi pentru comunităţile de români din afara ţării din Camera Deputaţilor şi Senat.

Decizia a fost luată cu 23 de voturi „pentru”, şapte „împotrivă” şi trei abţineri.

Aurescu a primit aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate şi în guvernele Orban I şi II.

El a arătat că MAE a fost prima instituţie care s-a sesizat şi care a acţionat în legătură cu coronavirusul, amintind că din ianuarie la nivelul ministerului există un grup de lucru care s-a ocupat într-o primă fază de repatrierea românilor care au solicitat acest lucru din China.

Ministrul a precizat că toate misiunile consulare din Italia sunt deschise.

„În momentul în care a început focarul în Italia, am început să comunicăm foarte intens atât prin misiunile diplomatice şi consulare din Italia, care sunt toate deschise, pentru că au existat informaţii false la un moment dat despre închiderea Consulatului general de la Milano. Toate misiunile consulare şi secţiile consulare din Italia sunt funcţionale”, a arătat Aurescu.

El a spus că au fost făcute demersuri foarte concrete privind românii din Serbia şi Ucraina, amintind că l-a invitat pe omologul său ucrainean să efectueze o vizită în România şi că va relua acest demers după remanierea guvernului din această ţară.

„Eu nu pot să fiu de acord cu această idee, că politica externă este ineficientă şi că există această percepţie. Eu nu sunt de acord, pentru că ştiu ce se face pentru a soluţiona aceste chestiuni. Nu toate demersurile diplomatice se fac publice. Nu toate demersurile diplomatice dacă sunt făcute publice mai sunt şi eficiente, dar asta este o altă discuţie. Este legitim ca persoanele care aparţin comunităţilor româneşti din străinătate să aibă aşteptări destul de substanţiale de la autorităţile române, este firesc acest lucru şi este important ca – şi noi întotdeauna am încurajat – aceste comunităţi să aibă o atitudine activă şi faţă de autorităţile statului unde se află şi faţă de organizaţiile internaţionale cum sunt Consiliul Europei, Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, Înaltul comisar pentru minorităţi naţionale al OSCE. (…) Negocierile depind de doi factori, sunt două părţi care sunt implicate în acest proces, nu depinde întotdeauna doar de voinţa autorităţilor române, dar se şi pot extinde programele de succes”, a adăugat Aurescu.

El a indicat că România îşi doreşte extinderea programului de burse şi pentru alte comunităţi româneşti din vecinătate.

Aurescu a mai spus că România continuă demersurile pentru recunoaşterea dublei cetăţenii în Spania. El a pledat pentru o relaţie transatlantică solidă.

„Fără o relaţie transatlantică solidă, comunitatea de securitate comună între Europa şi Statele Unite este afectată”, a afirmat Bogdan Aurescu