Comisioanele conturilor scad forţat din 2010

Băncile europene vor fi obligate să egalizeze costurile serviciilor bancare. În România, unde băncile percep încă taxe mari, măsura va reduce costurile suportate de titularii de conturi. Comisioanele plătite de clien­ţii băncilor din România ar trebui să scadă mai accelerat începând de anul viitor. Factorii care vor determina această evoluţie ţin nu doar de criza economică şi de emanciparea financiară a românilor, ci şi de o Directivă adoptată de Parlamentul Europ

Băncile europene vor fi obligate să egalizeze costurile serviciilor bancare. În România, unde băncile percep încă taxe mari, măsura va reduce costurile suportate de titularii de conturi.

Comisioanele plătite de clien­ţii băncilor din România ar trebui să scadă mai accelerat începând de anul viitor. Factorii care vor determina această evoluţie ţin nu doar de criza economică şi de emanciparea financiară a românilor, ci şi de o Directivă adoptată de Parlamentul European încă din 2008. Potrivit actului normativ, toate băncile cu expunere pe ţările membre vor fi nevoite să egalizeze costurile serviciilor bancare în aşa fel încât populaţia să aibă acces mai facil la serviciile instituţiilor de credit din oricare ţară a Uniunii Europene. Cum în România comisioanele sunt încă mari (cele mai mari din Europa Centrală şi de Sud-Est, potrivit unui studiu al Comisiei Europene) „egalizarea“ va însemna o scădere a acestora.  „Comisioanele cerute clienţilor au scăzut constant. Şi vor mai scădea încet, încet. Chiar zilele acestea reprezint România la Consiliul European al Băncilor, unde una dintre temele principale este chiar uniformizarea costurilor plătite de clienţi pentru serviciile bancare. Iar această uniformizare nu se poate face decât în jos“, explică pentru Capital Radu Graţian Gheţea, preşedintele Aso­ciaţiei Române a Băncilor. Reprezentantul ban­cherilor face referire di­­­­rectă la una din­­tre di­rectivele Uniu­nii Europene. Pe lângă fap­tul că impune anumite reguli stricte privind transparenţa comisioanelor, actul normativ are prevederi clare în ceea ce priveşte uniformizarea costurilor. „În fapt, această directivă vrea să faciliteze posibilitatea ca un client să poată face un calcul comparativ pentru produsele tuturor băncilor din Uniunea Europeană. Se punea chiar problema ca băncile să folosească, toate, un format  standard pentru anumite produse“, spune profesorul Daniel Dăianu.

Europa dictează: jos comisioanele

Ca membre ale comunităţii bancare europene, instituţiile de credit locale nu pot face excepţie de la regulă, iar regula în acest moment este diminuarea costurilor.  „Este de aşteptat ca trendul început din 2005 să continue din cel puţin trei motive. În primul rând, din cauza crizei, consumatorii de servicii bancare au devenit mult mai atenţi cu finanţele proprii. În al doilea rând, generaţiile tinere folosesc din ce în ce mai mult serviciile de internet banking, care sunt ieftine. În al treilea rând, aderarea la sistemul unic european de plăţi (SEPA) va conduce la reducerea preţurilor pentru plăţile electronice“, punctează Gabriela Tudor, directorul general adjunct al Institutului Bancar Român. Într-un top al costurilor afiliate conturilor bancare oferite de băncile din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, Ro­mânia ocupă locul 14. Deşi la prima vedere am putea spune că ne situăm undeva la mijloc, raportat la veniturile românilor (cele mai mici din UE după Bulgaria), imaginea este cu totul alta. Mai mult, clasamentul citat arată că nicio ţară dintre cele comparabile cu România (Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia) nu are comisioane mai mari. Dacă un român plăteşte, în medie, aproximativ 83 de euro anual pentru întreţinerea unui cont, un polonez dă doar 75 de euro, un ungur 77 de euro, un slovac ­
76 de euro, iar un bulgar doar 27 de euro.

Explicaţiile bancherilor

Bancherii locali găsesc explicaţia costurilor mari ale produselor percepute clienţilor în mentalitatea populaţiei, dar şi în birocraţie. „Nu toate costurile plătite de clienţi intră în buzunarele băncilor, ci doar o mică parte. Noi suntem tributari anumitor obiceiuri venite din istorie şi împământenite în comportamentul nostru financiar. Noi încă tranzacţionăm sume enorme cu bani lichizi. Încă suntem tributari unei birocraţii imense. Costurile raportărilor pe care băncile le fac către autorităţi sunt şi ele foarte mari“, crede Radu Gheţea. O altă posibilă explicaţie, gradul redus de bancarizare. „Probabil că ne vom înscrie ceva mai târziu pe trendul de scădere a costurilor şi explicaţia cred că rezultă din decalajul privind gradul de bancarizare“, spune Gabriela Tudor.

Maturizarea pieţei va aduce cu sine o scădere a costurilor, deşi România ar putea avea întârzieri în a urma acest trend, care există deja în Europa.
Gabriela Tudor, director adjunct IBR

17,5 milioane de români îşi ţin banii în bănci, dar mai puţin de 20% realizează tranzacţii direct din cont., majoritatea preferând plăţile în numerar.