Comisioanele uriaşe măresc pierderile poliţelor unit-linked

Produsele care îmbină asigurarea cu investiţia au taxe care erodează sumele acumulate în cont de către asiguraţi, chiar şi în situaţia în care fondurile au raportat randamente pozitive.

Un client a investit într-o asigurare de viaţă unit-linked cumpărată de la ING Asigurări de Viaţă 4.800 de dolari, din decembrie 2001 până în decembrie 2008. La sfârşitul anului trecut, şi-a răscumpărat poliţa, dar a încasat mult mai puţin decât a depus: numai 3.300 de euro. Pe lângă costul asigurării şi cel al răscumpărării înainte de termenul de finalizare a contractului, suma acumulată în cont a mai fost erodată şi de taxele aferente poliţei. Investiţia a mai fost afectată parţial şi de scăderea acţiunilor, structura investiţiilor având şi această destinaţie. Cazul nu este însă singular.

Găurile din conturile clienţilor cu poliţe unit-linked pot proveni şi de la o serie de taxe şi comisioane percepute de companii, dăcă randamentele nu au fost suficient de mari pentru a le acoperi. Structura costurilor impuse de firmele de asigurare de pe piaţă este similară. Spre exemplu, la un comision de cumpărare a unităţilor de fond de 5%, înseamnă că la 100 de lei investiţi în produs numai 95 de lei se transformă în unităţi de fond (unit-uri). De asemenea, taxa de administrare a poliţei de trei euro pe lună înseamnă costuri suplimentare de 36 de euro în fiecare an, în cazul poliţelor unite de fonduri de investiţii în lei sau euro.

Dacă aceste costuri par mari, există altele care au o greutate şi mai mare. Mult mai importantă este taxa de administrare a fondului de investiţii, care este reţinută de administrator înainte de a afişa cotaţiile pentru unit-uri, afirmă directorul general al companiei de asigurări, Cornelia Coman. „Aceasta ajunge să reprezinte 40%-50% din costul total al clientului“, spune ea.

Costul suportat de client pentru această taxă creşte odată cu mărirea sumelor din cont. La fondurile în lei, în funcţie de gradul de risc, aceste taxe se situează între 1,2% şi 2,5%. Cea mai mică valoare se aplică în cazul fondului care plasează banii numai în instrumente cu venit fix. La fondurile în dolari, care nu se mai comercializează în prezent, taxa e de 0,5%. Fondurile în care plasează banii asiguraţii cu poliţe unit-linked sunt comparabile cu fondurile de investiţii deschise. La acestea, taxele pot fi considerabil mai mici. De exemplu, la fondul Raiffeisen Monetar, care face plasamente tot în instrumente cu venit fix, comisionul de administrare este de cel mult 1% şi nu există comisioane la cumpărarea unităţilor de fond sau la răscumpărarea acestora. La fondurile care fac plasamente şi în acţiuni, comisioanele sunt mai mari, se percep comisioane de subscriere, dar taxele de răscumpărare se aplică pe termene mult mai scurte, de exemplu pentru retrageri în perioade mai mici de un an.

Clienţii nu sunt atenţi la costuri

„Din păcate, din cauza nivelului de educaţie al românilor, asigurarea de viaţă nu se cumpără, se vinde. (…) Noi investim, dar rezultatele sunt aşa de mici. Nu avem o masă critică a clienţilor care să permită o reducere a cheltuielilor cu contractele şi o reducere considerabilă a taxelor care sunt percepute pentru asigurările de viaţă. Şi ştii care e problema? Să zicem că vii cu o taxă foarte mică, cu cel mai tare produs de asigurări de viaţă. Nu va face diferenţa în vânzare. Asigurările de viaţă nu sunt sensibile la preţ“, spune Coman. Confruntată, ca şi restul pieţei, cu reducerea numărului de clienţi interesaţi să facă plasamente în poliţe unit-linked în vremuri de criză, compania va reduce unele taxe. Astfel, taxa de administrare de trei euro pe lună va fi redusă în aprilie la doi euro, iar compania va face modificări similare şi la contractele vechi.

Cât ar trebui să fie randamentul adus de un program de investiţii pentru a conserva măcar valoarea nominală a sumelor depuse în cont? În cazul programului de investiţii ING în lei cu grad de risc scăzut (Bond) – 3,1% pe an, potrivit calculelor făcute de companie. În ultimii doi ani, randamentul a fost de circa 6% la acest fond. La fondul Allianz cu structură similară, randamentul minim este în intervalul 3%-4%. La fondului ING, care investeşte numai în acţiuni, randamentul minim trebuie să fie de 4,4% pe an, iar fondul a raportat o scădere cu 60%, la mai puţin de un an de la lansare.

«Nu am ajuns la o masă critică de clienţi care să ducă la o scădere drastică a cheltuielilor pe contract şi să permită o scădere a taxelor.»
Cornelia Coman, director general ING Asigurări de Viaţă