„Comitetul are ca atribuţii principale identificarea soluţiilor optime care să conducă la eficientizarea procesului de restituire a proprietăţilor şi elaborarea unor proiecte de acte normative care să conţină propunerile în domeniu”, se arată în decizia semnată de şeful Guvernului pentru constituirea comitetului.
Înfiinţarea noii structuri este argumentată de premier prin procedura-pilot declanşată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la cauzele româneşti privind imobilele naţionalizate.
Comitetul va fi format din miniştrii Justiţiei, Finanţelor, Administraţiei şi Internelor, Agriculturii, Mediului, Afacerilor Externe, precum şi din preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi consilierul de stat Cynthia-Carmen Curt din aparatul propriu de lucru al premierului.
„Activitatea Comitetului, ce trebuie să ţină seama de recomandările Curţii Europene a Drepturilor Omului din Hotărârea din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, are ca scop final punerea în executare a acestei hotărâri, în ceea ce priveşte măsurile generale dispuse de Curte”, se arată în document.
În 18 luni, statul trebuie să schimbe legislaţia privind despăgubirile pentru imobilele naţionalizate
Comitetul va elabora proiectele de acte normative pentru modificarea legislaţiei în termen de 30 zile de la identificarea soluţiilor de eficientizare a procesului de restituire a proprietăţilor.
Statul român este obligat ca în maxim 18 luni să schimbe legislaţia privind despăgubirile acordate în cazul imobilelor naţionalizate, după ce judecătorii CEDO au stabilit că modul în care sunt în prezent despăgubiţi foştii proprietari nu este eficient, cauzele similare de la Curte fiind suspendate.
Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului au discutat, în luna octombrie, cauzele pilot privind retrocedarea caselor naţionalizare şi măsurile compensatorii, problemă sistemică a României, nerezolvată, care a condus la plata a milioane de euro despăgubiri către foştii proprietari.
Cererea CEDO, după două cauze pilot
Instanţa de la Strasbourg a decis în cele două cauze pilot privind retrocedările imobilelor naţionalizate – Atanasiu şi Poenaru, respectiv Solon – că statul român a încălcat articolul 1 din Protocolul 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, respectiv nepunerea în aplicare a unei hotărâri definitive date de instanţă, şi a obligat autorităţile ca în termen de 18 luni să ia „măsuri concrete pentru a asigura respectarea articolelor 6 şi 1 din Convenţie”.
În cauzele pilot Atanasiu, Poenaru şi Solon, CEDO a stabilit că statul român a încălcat articolele 1 şi 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, privind protecţia proprietăţii şi, respectiv, dreptul la un proces echitabil.
Totodată, instanţa de la Strasbourg a condamnat statul român la plata unor despăgubiri totale de peste 180.000 de euro în cele trei cauze. Curtea a decis că cele trei dosare sunt admisibile şi pot fi judecate împreună.
Reclamantele Maria Atanasiu şi Ileana Poenaru trebuie să primească de la statul român, în maxim trei luni de la data la care hotărârea CEDO devine definitivă, despăgubiri totale de 65.000 de euro. Totodată, Ileana Solon trebuie să primească, în acelaşi interval, despăgubiri de 115.000 de euro, la care se adaugă peste 3.000 de euro cheltuieli de judecată.
CEDO a mai decis suspendarea judecării tuturor cauzelor similare, timp de 18 luni de la data în care această hotărâre devine definitivă.