Comitetul ONU de Conformare al Protocolului de la Kyoto a confirmat duminică, în şedinţă publică, suspendarea de la tranzacţionarea certificatelor de emisii, informează Ministerul Mediului şi Pădurilor.
Potrivit sursei citate, Comitetul a comunicat, în şedinţă publică, decizia finală referitoare la neconformităţile identificate la nivelul Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (INEGES 2010), transmis în anul 2010 de România.
Decizia finală a Comitetului de Conformare confirmă concluziile preliminare adoptate în data de 8 iulie 2011. Potrivit acestora, România trebuie să asigure derularea şi dezvoltarea măsurilor menite să asigure îndeplinirea adecvată a tuturor activităţilor şi funcţiunilor specifice inventarului naţional şi sistemului naţional pentru estimarea emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (GES).
Totodată, decizia finală confirmă suspendarea eligibilităţii României de a participa la mecanismele flexibile in baza articolelor 6, 12 şi 17 ale Protocolului de la Kyoto, până la rezolvarea neconformităţilor identificate. Suspendarea eligibilităţii a intrat în vigoare la comunicarea deciziei.
În aceeaşi decizie, Comitetul apreciază angajamentul Romaniei de consolidare a sistemului national/îmbunătăţire a INEGES, angajament evidenţiat de informaţiile pe care Romania le-a prezentat în cele doua întâmpinări scrise adresate Comitetului de Conformare, precum şi de îmbunătăţirile recente ale inventarului naţional, cuprinse în varianta revizuită a INEGES, care a fost trimisă Secretariatului UNFCCC în luna august 2011.
România încearcă să implementeze măsurile cerute
România a luat act de decizia finală a Comitetului de Conformare şi a anunţat că va continua demersurile de asigurare a funcţionării conforme a sistemului naţional şi a inventarului naţional de emisii de GES.
Potrivit Ministerului Mediului, în acest moment România implementează deja măsurile menite să asigure îndeplinirea cerintelor Comitetului, privind îmbunătăţirea constantă a sistemului naţional şi conformitatea inventarului naţional al emisiilor de GES cu liniile directoare ale UNFCCC.
Anunţul cu privire la posibilitatea suspendării României de la tranzacţionarea certificatelor de emisii a fost făcut vineri.
Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului Iosif Nagy, a anunţat că România ar putea fie suspendată de la tranzacţionarea certificatelor, însă, datorită măsurilor luate în acest an la nivelul autorităţilor, poate redeveni eligibilă pe această piaţă în maximum două luni.
”S-ar putea ca România să fie suspendată de la tranzacţionarea certificatelor verzi. Ne aşteptăm la acest lucru. Deşi mă aştept ca să fim suspendaţi de la tranzacţionare, imediat România poate solicita reinstalarea eligibiltăţii şi revenirea pe această piaţă în cel mult două luni”, a explicat Nagy.
Întrebat cum comentează declaraţia premierului Emil Boc care a avertizat că va cere demisia şefului ANPM dacă tranzacţiile cu certificate verzi vor fi suspendate, Iosif Nagy a evitat să dea un răspuns, precizând totodată că între anii 2008 şi 2010, nu s-a vândut nici măcar un singur astfel de document.
”Eu sunt la ANPM din 2010, iar lucrurile au început să meargă. S-au luat unele măsuri pentru ca în două luni de zile să revenim pe piaţă. Să nu uităm că între anii 2008-2010, România nu a vândut niciun certificat de emisii de carbon”, a menţionat Nagy.
Acesta a spus că nu ştie numărul exact de certificate pe care România le are pregătite pentru tranzacţionare pe pieţele externe.
Boc a cerut "capu" şefului Agenţiei de Protecţie a Mediului
Tot vineri, primul ministru Emil Boc a declarat că îi va cere demisia cel puţin şefului ANPM, Iosif Nagy, dacă România va fi suspendată de la tranzacţionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră de către Comitetul ONU pentru respectarea Protocolului de la Kyoto, decizie prin care ţara noastră ar putea pierde venituri de mai multe sute de milioane de euro.
”Capul şefului de la Agenţia de Protecţia Mediului trebuie să fie pe masă dacă acest lucru se va întâmpla, (trebuie – n.r.) şi un plan foarte, foarte riguros ca în maxim şase luni să se poată relua tranzacţionarea acestor certificate. Dar vreau capete jos dacă o asemenea decizie se ia împotriva României şi cei vinovaţi să plătească”, a spus Boc.
După ce la reuniunea de la Bonn din 6-8 iulie a.c. a Comitetului ONU a fost propusă suspendarea României de la tranzacţionarea acestor certificate care mai sunt cunoscute şi sub denumirea de „certificate verzi”, o nouă reuniune a forului respectiv se desfăşoară în aceste zile în oraşul german, analiza situaţiei României fiind pe agenda de lucru, iar o decizie fiind aşteptată pentru începutul săptămânii viitoare.
Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, îşi exprima speranţa, în urmă cu o lună şi jumătate, ca România să nu fie suspendată de pe piaţa tranzacţiilor certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Deşi comitetul respectiv a constatat că statul român nu a respectat în întregime indicatorii din raportările anuale privind poluarea, ministrul Mediului şi Pădurilor nu crede că România ar putea pierde această afacere în valoare de câteva sute de milioane de euro.
România are 300 milioane de unităţi de vânzare
Potrivit şefului MMP, România are 300 de milioane de unităţi pe care le poate vinde, dar pe piaţă „este o ofertă destul de puternică din partea altor ţări”, cum ar fi Rusia sau Ucraina.
Certificatul Verde este un document care atestă o cantitate de 1 MWh de energie electrică produs din surse regenerabile de energie. Cota anuală obligatorie pentru 2011 este de 8,3% din energia electrică furnizată de fiecare furnizor consumatorilor finali.
Nivelul ţintelor naţionale privind ponderea de energie electrică în consumul final de energie electrică în perspectiva anilor 2010, 2015 şi 2020 este de 33%, 35%, respectiv 38%.
Preţul Certificatelor Vezi variază într-un interval stabilit prin Hotărâre de Guvern. Preţul minim este impus pentru protecţia producătorilor, iar preţul maxim, pentru protecţia consumatorilor.
Pentru perioada 2008-2014 valoarea de tranzacţionare a certificatelor verzi se încadrează între o valoare minimă de tranzacţionare de 27 euro/certificat şi o valoare maximă de tranzacţionare de 55 euro/certificat. Valoarea în lei va fi calculată la valoarea medie a cursului de schimb stabilit de Banca Naţională a României pentru luna decembrie a anului precedent.