Comoara României este în mare pericol. Raportul „România la răscruce. Devenim dependenţi de gaz sau actor regional?”, publicat recent de Asociaţia 2Celsius, arată sumbru.

Sursa citată arată că toate zăcămintele de pe uscat ale țării noastre sunt epuizate treptat, iar România nu are nicio politică care să fie coerentă în acest sens și să salveze situația.

În același timp, în raport se mai vorbește și despre situația la nivel european. Anual, Uniunea Europeană (UE) consumă 155 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze naturale ruseşti, care ar trebui înlocuite chiar din acest an.

Există însă lucruri care pot fi înlocuite și de asemenea se pot face și importuri suplimentare.

„Cu eforturi logistice şi mici întăriri de reţele, 70 bcm pot fi înlocuiţi cu importuri de gaz natural lichefiat (GNL), 60 bcm prin eficienţă energetică şi substituţie cu alţi combustibili, iar 15 bcm ar putea fi importaţi suplimentar din Norvegia sau Algeria. Diferenţa de 10 bcm poate fi acoperită, pe termen scurt, din depozitele de înmagazinare”, se arată în raport.

Cel mai bun scenariu privind oprirea gazelor din Rusia

Sursa citată mai precizează că 40% din cazul consumat de UE vine din Rusia, însă va exista un moment în care stocarea gazului va deveni imposibilă, iar oprirea producției va fi mult prea costisitoare. Într-un astfel de scenariu, oprirea importurilor de gaze ruseşti este cea mai bună variantă pentru UE, arată sursa citată.

„40% din gazul consumat în UE este din Rusia, iar acesta reprezintă 30% din exporturile sale. Asta înseamnă că Rusia este mai dependentă decât Europa de o astfel de tranzacţie. Stocarea gazului va deveni imposibilă, iar oprirea producţiei este extrem de costisitoare pentru Gazprom. Oprirea importurilor de gaze ruseşti este cea mai bună variantă pentru UE, pe termen mediu şi lung, nu însă şi fără costuri pe termen scurt”, se menţionează în raport.

Referitor la situația în care se află România, conform raportului, zăcămintele de pe uscat ale ţării se epuizează treptat şi, în afară de Black Sea Oil and Gas, care a intrat în producţie în iunie, niciunul dintre celelalte zăcăminte noi nu e pe cale să înceapă producţia efectivă.

În același timp, demararea noilor proiecte ar putea fi posibilă cel mai devreme în anul 2023, lucru care, de fapt, înseamnă că exploatarea estimată de 30 de ani, se apropie de anul 2050, când UE îşi propune să ajungă la „Net Zero Emisii”.

Zăcămintele României, epuizate treptat

Sursa citată arată că România s-a mișcat prea greu la capitolul creșterea producției de gaz, iar acesta este și motivul pentru care s-a ajuns în această situație.

Experta în energie Otilia Nuţu și totodată realizatoarea raportului de specialitate susține că deși România este al doilea mare producător de gaze din UE, nu are nicio poziție în strategia europeană privind emisiile sau propunerea de regulament.

„Motivul pentru care ne-am mişcat greu cu creşterea producţiei de gaz în România, ca în orice alt domeniu din energie, este că nu avem aproape nicio politică pe energie care să fie coerentă, consecventă şi pe care să existe consens între aproape toţi politicienii şi între autorităţi centrale şi locale. Nu suntem conectaţi deloc la discuţiile şi problemele europene, în ciuda ambiţiilor de jucător regional.

De pildă, deşi suntem „al doilea mare producător de gaze din UE”, n-am avut nicio poziţie în strategia europeană privind emisiile de metan sau propunerea de Regulament de anul trecut şi nici nu facem parte din vreuna dintre zecile de organizaţii internaţionale care se ocupă de subiectul gazului, nici cu reprezentanţi ai statului, nici din companiile private. România e cam singurul loc din UE unde producţia de gaze naturale poate creşte în aceşti câţiva ani”, susţine experta în energie Otilia Nuţu, realizatoarea raportului de specialitate.

Ce măsuri a luat Guvernul României?

Specialiștii mai vorbesc în raport și despre măsurile luate de Guvernul României. Sursa citată arată că Executivul alocă peste 21,4 milioane de lei, prin diferite programe, pentru extinderea reţelelor de gaze, în condiţiile în care nu este clară direcţia pe care România o va avea în ceea ce priveşte exploatarea gazului, iar facturile continuă să crească, se notează în analiză.

„Preţurile mari descurajează consumul casnic şi există riscul să construim reţelele de gaze şi să nu le folosim. Extinderea reţelei înseamnă că se va realiza infrastructura stradală, apoi fiecare gospodărie ar trebui să-şi facă instalaţia de încălzire în interiorul casei şi apoi să plătească factura.

Nu ne aşteptăm ca preţurile să scadă în anii următori, pe platforma Bursei Române de Mărfuri, preţurile rămân la fel de mari şi pentru contractele cu livrare în 2023, iar Comisia Europeană a avertizat că preţurile la energie ar urma să rămână mari până cel puţin în 2024-2025.

La nivel european, gazul poate va fi acceptat drept „combustibil de tranziţie”, dar situaţia va fi cu siguranţă temporară şi avem nevoie de un plan concret cu care să-l înlocuim, începând cu 2050. Totodată, prin REPower EU, am putea beneficia de fonduri substanţiale pentru investiţii în energii regenerabile, care ar pune România pe traiectoria pentru îndeplinirea ţintelor climatice”, sunt de părere specialiştii.

Menționăm faptul că raportul a fost realizat de 2Celsius cu sprijinul Environmental Investigation Agency UK, ca parte a demersurilor sale de a promova reducerea rapidă a emisiilor globale de metan în acord cu recomandările ştiinţifice privind schimbările climatice şi cu ţintele asumate prin Acordul de la Paris.