Despre comoara uriașă a României au venit informații de la Ministerul Energiei. Este vorba de exploatarea energiei eoliene offshore. Pe acest subiect, instituția va organiza săptămâna viitoare o dezbatere publică în care se va analiza proiectul de lege care are în vedere măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore și modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei. Actul normativ conține cadrul legal pentru dezvoltarea investițiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră.
Ministerul Energiei a susținut că România urmărește îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici din domeniul energiei și climei a Uniunii Europene, pentru anul 2030 și perspectiva pentru anul 2050. Conform reprezentanților instituției, utilizarea energiei din surse regenerabile este vitală pentru combaterea schimbărilor climatice, protejarea mediului și reducerea dependenței energetice.
Potențialul eolian la Marea Neagră este unul uriaș
Pe fondul tranziției energetice, dar și a necesității statelor de a-și asigura securitatea energetică în contextul geopolitic actual, tehnologiile în domeniul energiei produse din surse regenerabile offshore -energia valurilor, energia mareelor, energia produsă prin panourile fotovoltaice flotante, turbinele eoliene flotante și turbinele eoliene fixate pe fundul mării – au căpătat o atenție sporită, fiind incluse în politicile privind energia regenerabilă la nivelul Uniunii Europene (UE) și al statelor membre.
„Potențialul eolian la Marea Neagră este unul uriaș, pe care România nu are dreptul să îl rateze. Vorbim despre peste 75GWh, conform estimărilor experților Băncii Mondiale. Energia eoliană offshore este un instrument major pentru obiectivul european de reducere a dependenței de importurile de combustibili fosili și de decarbonare”, a spus Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Legea, parte a angajamentelor luate de Ministerul Energiei în PNRR
El a menționat că, pe lângă o energie sigură și ieftină, își dorește și o energie verde. Potrivit lui Burduja, actul normativ care va fi pus în dezbatere publică face parte din angajamentele Ministerul Energiei în cadrul PNRR.
Potențialul de energie eoliană offshore al României, astfel cum este acesta evaluat pe baza estimărilor Băncii Mondiale (BM), prezintă o capacitate teoretică de 76GW, 22GW sub formă de turbine fixe și 54GW sub formă de turbine plutitoare. Din punctul de vedere al raportului cost-beneficiu, primele turbine care ar trebui instalate sunt cele fixe, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Dezvoltarea centralelor electrice eoliene offshore înseamnă locuri de muncă
Conform proiectului de lege, se acordă o schemă de sprijin pe bază de Contracte pentru diferență pentru construcția și operarea de centrale electrice eoliene offshore cu o capacitate de producție energie electrică de 3 GW, până în anul 2035.
În plus, se arată că dezvoltarea centralelor electrice eoliene offshore generează beneficii socio-economice importante prin crearea de locuri de muncă în producția, construcția, operarea și întreținerea centralelor, cu efect de multiplicare asupra altor sectoare, inclusiv prin concentrarea activităților economice asociate energiei electrice offshore în porturile din România.
„Este de așteptat ca prin investițiile în 3 GW de energie eoliană offshore să se creeze un total de 22.000 de noi locuri de muncă pentru angajați cu normă întreagă (20.000 în faza de CAPEX și 1.800 în cea de operare și întreținere), dintre care 15.500 noi locuri de muncă ar putea fi create în mod direct la nivel național, presupunând că România ar atrage investitori în producția de componente pentru turbine eoliene, în construcția, instalarea și, respectiv, întreținerea infrastructurii parcurilor eoliene offshore”, se menționează în expunerea de motive.
