România a deținut o comoară uriașă pe care a pierdut-o în ani de zile. Cercetătorul Costel Vânătoru de la Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău a vorbit despre tezaurul ”inestimabil, greu de cuantificat în bani”, care în opinia sa ”a fost lăsat de izbeliște”.
România a pierdut o comoară inestimabilă în ultimii 30 de ani. Într-un interviu acordat la DC News, cercetătorul Costel Vânătoru de la Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău a dat detalii. Este vorba despre peste 2.600 de soiuri tradiționale de leguminoase, o cifră uriașă.
Cercetătorul susține că a realizat un studiu în acest sens, având la bază datele oficiale publicate de Ministerul Agriculturii.
Astfel, în ultimii 30 de ani, mii de soiuri de leguminoase au dispărut. Pe de altă parte, Costel Vânătoru susține că studiul nu a fost realizat în profunzime, drept urmare nu este cunoscut numărul real al pierderilor înregistrate de România înainte de ani 1990.
„Așa este. Am pierdut foarte mult în zona aceasta a resurselor genetice vegetale și în special în legumicultură, un domeniu pe care zic eu că îl cunosc, pentru că activez în cercetare de peste 36 de ani. Am făcut un studiu, am avut la dispoziție câteva cataloage oficiale inaugurate de Ministerul Agriculturii, iar în urma acestui studiu a reieșit că peste 2.600 de soiuri au dispărut, practic le-am pierdut.
Comoara României pierdută în 30 de ani
De precizat că acest studiu nu a fost făcut în profunzime, nu am avut toate cataloagele elaborate de Ministerul Agriculturii, în special după 1990. Cu siguranță, numărul soiurilor este mult mai mare”, a spus cercetătorul.
Pe de altă parte, el explică că România a pierdut ” un tezaur inestimabil, greu de cuantificat în bani”, pe care alții le-au iubit și le-au șlefuit, în timp ce alții le-au lăsat de izbeliște.
Noi am pierdut foarte mult, am pierdut un tezaur inestimabil, greu de cuantificat în bani, resurse genetice valoroase care, sigur, au fost semănate de Dumnezeu pe acest pământ au fost aduse cu mult drag de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri.
Le-au iubit, le-au șlefuit, le-au cultivat și sigur că acest tezaur a fost lăsat de izbeliște. De aceea, iată că eu am identificat 2.600 de soiuri, dar numărul lor este mult mai mare.“, a mai spus Costel Vânătoru.
Un semnal de alarmă a venit și de la profesorul Avram Fițiu, conferențiar universitar la USAMV Cluj-Napoca, care susține că România trebuie să facă eforturi mari pentru a deveni un stat independent alimentar.
România trebuie să devină un stat independent alimentar
El a făcut referire și la actuala perioadă declanșată de războiul din Ucraina, adăugând că la nivel de stat, România nu mai este de mult autonomă din punct de vedere alimentar.
O altă problemă o reprezintă vârsta celor rămași în țară, dar și veniturile, care susțin această criză alimentară fără precedent a prețurilor la alimente.
„România ar trebui să redevină autarhică, cel puțin în vreme de criză alimentară și de război în jurul nostru, la nivel de sat tradițional românesc. Noi, astăzi, la nivel de sat românesc, nu mai suntem autonomi alimentar. Copiii au plecat în Spania sau Italia, iar acasă au rămas părinții și bunicii lor. Oamenii aceștia, datorită vârstei, nu mai sunt în stare să își asigure nici măcar nevoile lor, iar cu o pensie din sistemul comunist încă își mai pot permite să meargă la magazinul din sat și să cumpere o mâncare super chimizată, dar asta e situația actuală.
Până nu ne întoarcem la un sistem de autonomie alimentară, nu putem rezolva o mare problemă de criză alimentară pentru România. Orașele sunt dependente de mâncare care provine din exterior, dar hai măcar să rezolvăm problema din satul românesc și el să devină autonom alimentar, așa cum era cândva.“, a precizat profesorul