În cadrul dezbaterii ”Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde” organizată de Financial Intelligence, László BORBÉLY a tras un semnal de alarmă referitor la exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Potrivit acestuia, timp de opt ani de zile nu s-a găsit o soluție clară investitorilor care vor aduce, prin exploatarea gazelor de la Marea Neagră, investiţii de 6-7 miliarde de dolari. În acest context, consilierul de stat subliniat faptul că ”să o dăm în curând, pentru că altfel o să stăm la coadă”.

El a mai adăugat faptul că România are în prezent 12 propuneri legislative la UE, însă nimic nu s-a concretizat. László BORBÉLY susține că dacă țara noastră își dorește într-adevăr o economie verde, este nevoie de mai multă implicare.

Secretarul de stat a mai subliniat faptul că între timp, Turcia, dar și alte țări iau fața României, care nu își dorește să ia nicio măsură și lasă timpul să treacă.

“Trebuie să formulăm un punct de vedere în interesul naţional al României, în ceea ce privește Fit for 55, care este o problematică foarte complexă. Sunt douăsprezece propuneri legislative în momentul de față la Uniunea Europeană. Acest proiect trebuie analizat din punct de vedere tehnic, politic și inter-instituțional în ceea ce priveşte dorinţele noastre pentru a ieşi învingători, adică să avem o economie verde, dar nu cu costuri pe care ulterior nu putem să le acoperim.

Turcia ne-o ia înainte

Noi suntem pentru această decarbonizare, pentru un viitor verde, dar trebuie să vedem care sunt posibilitățile României. Avem o țară bogată în resurse, avem gazul din Marea Neagră despre care tot discutăm din 2012, dar nu am reușit cu toții, timp de 8 ani, să dăm o soluție clară investitorilor care vin cu o investiție de șase- șapte miliarde de dolari și să le punem pe masă decizia noastră. Am modificat de nu știu câte ori această lege offshore și sper să dăm în curând acest răspuns, pentru că, altfel, o să stăm la coadă – este Turcia, sunt alte țări care ne iau fața”, a declarat László BORBÉLY .

Acesta a mai explicat că din 2018 există o strategie, însă nu este pusă în practică nici în prezent. Este vorba despre o – agricultură sănătoasă, susținerea agriculturii eco, producţia în România de produse cu valoare adăugată, astfel încât România să devină exportator așa cum a fost mai mulți ani.

„În ceea ce privește punctul de vedere al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, noi avem o strategie din 2018, o nouă viziune, există aici ODD 13 Schimbări climatice, dar sunt şi celelalte ODD care sunt legate – agricultură sănătoasă, susținerea agriculturii eco, producţia în România de produse cu valoare adăugată, să nu mai fim importatori, ci exportatori de produse finite, așa cum a fost România timp de mulți ani.

Deci, avem o Strategie de Dezvoltare Durabilă, avem un plan de acțiune pe care îl finalizăm împreună cu un Consiliu Consultativ format din 34 de oameni care sunt înțelepții neamului pe dezvoltare durabilă. Avem o primă monitorizare în 2020 cu privire la stadiul în care ne aflăm cu cele 17 ODD, pe baza a 98 de indicatori.

Avem un parteneriat cu Institutul Național de Statistică, finalizăm planul de acțiune pe bază de indicatori. Anul viitor pot să știe politicienii, guvernul, Parlamentul ce am făcut și cu ce avem de făcut. Trebuie să existe o colaborare inter-instituțională şi trebuie să ne grăbim. Aici, la mecanismele de implementare a PNRR , dacă nu vom avea hotărârile de Guvern finalizate cât de curând și este un calendar care este cât de cât depășit, atunci vom pierde prima tranșă de bani care vor veni în România; trebuie să clarificăm aceste probleme”, a mai explicat oficialul.

România are nevoie de mai multă transparență

”Departamentul este un fel de catalizator, putem chema ministere pentru diferite zone, gen risipa alimentară, achizițiile publice etc, pentru a finaliza legislația și să o aplice. Cred că în momentul de față cel mai important este să avem un nou Guvern și acest Guvern să vină cu acele propuneri legislative și guvernamentale nu numai până la sfârșitul anului viitor, ci până în 2030, care să ne arate direcția clară. Suntem o țară mare în Uniunea Europeană, putem influența unele decizii dar evident suntem una din cele 27 de țări.

Mai am ca deziderat să terminăm cât mai curând reanalizarea Planului Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice care, după lupte seculare care au durat vreo opt ani, este finalizat, dar trebuie să îl analizăm în funcție de ceea ce s-a decis în Uniunea Europeană în ultimul an. Este nevoie de sprijinul tuturor factorilor de decizie, avem nuclee în fiecare minister, la nivel de directori şi experţi, noi știm să penetrăm în aceste ministere pentru că sunt oameni care sunt legați de Departament. Avem o nouă meserie, de expert în dezvoltare durabilă. Noi suntem pregătiți pentru a face pasul următor, dar avem nevoie de toți cei care vâslim în această barcă a înverzirii economiei, dar cu costuri care să fie suportabile pentru România”, a adăugat el.

În ceea ce privește Codul sustenabilității dedicat al economiei circulare, Borbely a specificat că este nevoie de un cod transparent la fel ca și în Germania. Mai exact, este vorba despre un site unde cetățenii pot vedea ce fac entităţile private pentru economia circulară, pentru a recicla mai mult, pentru a lupta împotriva corupţiei, pentru egalitate de gen şi altele.

Totodată, el a mai adăugat că în România nu există deloc transparență, iar multe companii știu foarte bine acest lucru. Oficialul a menționat însă că până în 2023 va exista o lege, dar și un consiliu de administrație pentru a pune în practică toate aceste aspecte.

“Vom avea un Cod transparent aşa cum este în Germania, un site din care toţi cetăţenii pot să-şi dea seama ce fac entităţile private pentru economia circulară, pentru a recicla mai mult, pentru a lupta împotriva corupţiei, pentru egalitate de gen şi altele. Acum este acea raportare nefinanciară, la sfârșitul fiecărui an, pe lângă raportarea financiară, companiile mai adaugă 5 -10 pagini de raportare nefinanciară. Nu există transparență.

Deja avem un draft de lege care va fi implementat cel puţin din anul anul 2023. Până anul viitor vom avea legea. Vom avea un consiliul de administrație cum este în Germania și vom avea un chestionar foarte clar pentru toate companiile prin care să spună ce au făcut în anul respectiv. Sper să avem în curând și o strategie și după aceea un plan de acțiune pe economie circulară”, a adăugat el.