Compania de Apă Buzău anunță că apa potabilă a fost redusă semnificativ din cauza secetei

Compania de Apă Buzău atenționează că, pe fondul secetei și al consumului excesiv, s-au intensificat dificultățile legate de accesul la apă. Din această cauză, în anumite localități, serviciul de distribuție a apei se desfășoară conform unui program stabilit.

Conform operatorului care se ocupă cu furnizarea apei potabile în județ, seceta severă din ultimele săptămâni a redus semnificativ cantitatea de apă disponibilă pentru cetățeni, motiv pentru care a fost necesară implementarea unor măsuri în comunități.

Reprezentanții Companiei de Apă au declarat că apa potabilă este o resursă epuizabilă, în special dacă este consumată fără precauție.

„Apa potabilă pe care noi o consumăm este o resursă epuizabilă, mai ales dacă o consumăm cu imprudenţă. Privind în ansamblu, pe termen lung, seceta este principalul motiv al implementării programelor de furnizare a apei. Acest fenomen meteorologic reduce considerabil rezervele de apă disponibile.

În absenţa ploilor, nivelul apelor de suprafaţă scade dramatic, iar rezervele de apă subterană se diminuează treptat, făcând din ce în ce mai dificilă accesarea acestor resurse pentru consumul zilnic. În judeţul Buzău ne confruntăm deja cu lipsa apei, astfel că avem programe de furnizare a apei în următoarele unităţi administrativ teritoriale (UAT): Grebănu – sat Livada Mică, Năieni, Merei – sat Nenciuleşti, Valea Salciei, Cozieni”, au transmis, pentru Agerpres, reprezentanţii Companiei de Apă.

Experții din cadrul societății avertizează că absența precipitațiilor reduce alimentarea râurilor și lacurilor, provocând scăderea nivelului apei și, în situații extreme, chiar secarea acestora.

De asemenea, resursele de apă subterană, vitale în perioadele de secetă, devin tot mai susceptibile la această problemă.

Pânza freatică este în scădere

Operatorul de apă a evidențiat că pânza freatică este în scădere, iar rezervele sunt extrase mai repede decât pot fi reîncărcate prin infiltrațiile apei de ploaie.

Compania de Apă SA Buzău obține majoritatea apei brute din foraje, care constituie 94% din necesar, precum și din acumulări de suprafață și izvoare.

„Pânza freatică se reduce, iar rezervele sunt extrase mai rapid decât pot fi reîncărcate prin infiltrarea apei de ploaie. Compania de Apă SA Buzău exploatează apa brută necesară preponderent din foraje (94% din necesar), acumulări de suprafaţă sau din izvoare. Principalii factori care ne influenţează serviciul de furnizare sunt schimbările climatice. Două aspecte se evidenţiază: pe de-o parte, avem incapacitatea sursei de apă şi pe de altă parte, cerinţa crescândă. Nu putem urmări curba de consum cu producţia pe care o avem din cauza consumului excesiv şi iresponsabil.

Pe lângă deficitul natural de apă cauzat de secetă, consumul exagerat şi nechibzuit accentuează problemele de disponibilitate a apei. În perioadele de secetă, utilizarea iresponsabilă a apei în activităţi de agrement, activităţi agricole, irigarea grădinilor sau umplerea piscinelor, spălarea pavajelor, teraselor şi curţilor sau chiar a autovehiculelor poate epuiza rapid rezervele deja limitate. Acest comportament agravează situaţia, forţându-ne să implementăm programe stricte de furnizare a apei pentru a ne asigura că toţi cetăţenii au acces la cantităţi adecvate de apă pentru nevoile de bază”, atrage atenţia operatorul de apă.

Seceta afectează și calitatea apei

Experții au avertizat că seceta nu afectează doar cantitatea de apă din sol, ci și calitatea acesteia.

În perioadele de secetă, concentrațiile de poluanți din râuri și lacuri pot crește din cauza scăderii volumului de apă, care nu mai diluează contaminanții eficient.

secetă
SURSA FOTO: Dreamstime

„În condiţii de secetă, concentraţiile de poluanţi în râuri şi lacuri pot creşte din cauza volumului redus de apă, care nu mai diluează contaminanţii la fel de eficient. De asemenea, reducerea nivelului apelor subterane poate duce la creşterea concentraţiei de minerale şi alte substanţe dizolvate, afectând calitatea apei extrase din puţuri şi fântâni.

În Buzău, sunt acele zone care au sursa de apă sub formă de izvor sau dren, în primul rând: zonele Pietroasele, Merei, Năieni şi zonele de câmp cărora le scade nivelul în foraj de la secetă şi, în plus, apa este greu potabilizabilă. De asemenea, de la activităţile agricole, apa are nenumăraţi impurificatori: Ulmeni, Săhăteni, Padina, Pogoanele, Valea Râmnicului, Topliceni, Grebănu”, informează sursa citată.

Utilizarea în exces a îngrășămintelor are un efect semnificativ asupra calității apei

Operatorul economic a evidențiat că utilizarea excesivă a îngrășămintelor are un efect semnificativ asupra calității apei, putând afecta pânza freatică.

„În zona de câmpie a judeţului Buzău, luând în considerare condiţiile meteorologice, cu accent pe schimbările climatice şi, mai ales, încălzirea globală, agricultura şi industria s-au văzut nevoite să se adapteze acestora, iar cea care a avut de suferit a fost pânza freatică, mai ales din cauza utilizării intense a îngrăşămintelor. Pe perioade lungi de timp, acest lucru a avut un ecou ce s-a reflectat în calitatea apei. Am executat şi suntem deja în faza de recepţie a unui sistem de alimentare cu apă a zonei de câmpie cu o lungime de 57 de km, şi anume proiectul Apeduct.

În prima fază, aria de acoperire a lucrărilor de înfiinţare acoperă zona Săhăteni – 2.933 locuitori, Ulmeni – 1.662 locuitori şi Amaru – 2.640 locuitori, cumulează un total de 7.235 locuitori al populaţiei deservite. În cea de-a doua fază, apeductul vine cu posibilitatea de extindere, astfel că este proiectat să acopere şi consumul de apă potabilă din comunele Breaza – 2.913 locuitori, Movila Banului – 2.726 locuitori, Glodeanu Sărat – 2.351 persoane, Mihăileşti – 2.084 locuitori şi Năeni – 1.806 locuitori, totalul fiind de încă 11.880 de locuitori din zona de sud-vest a judeţului Buzău”, subliniază operatorul economic.

Compania derulează proiecte cu fonduri europene, inclusiv „Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată în județul Buzău”, care a avut loc între 2014 și 2020.

Această inițiativă, finanțată prin „Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020” și Programul de Dezvoltare Durabilă, vizează înființarea și îmbunătățirea infrastructurii de apă și canalizare în 77 de localități.