Oricât s-au chinuit iniţiatorii ordonanţei prin care a fost completat cadrul legislativ aplicabil Fondului Proprietatea să facă din acest normativ unul funcţional, mai există încă părţi din ea care nu pot fi puse în practică. Asta pentru că, în buna tradiţie cu care ne-au obişnuit autorităţile statului, mai există şi alte legi sau ordonanţe care pun beţe în roate aplicării unora dintre prevederi.

Una dintre cele mai importante noutăţi pe care le-a adus Ordonanţa nr. 81/2007 se referă la listarea la Bursă a unor pachete de acţiuni dintr-un număr destul de mare de companii aflate în portofoliul Fondului Proprietatea. Printre ele, pe lângă câteva de mici dimensiuni, se numără şi câteva dintre cele mai mari societăţi comerciale la care statul încă mai are pachete majoritare de acţiuni. Între acestea, companii ca Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, complexele energetice de la Turceni, Rovinari şi Craiova, trei filiale de distribuţie a energiei electrice şi trei de furnizare şi, nu în ultimul rând, Compania Naţională Poşta Română.

Actul normativ prevede că acţionarii majoritari ai companiilor de stat din portofoliul Fondul Proprietatea aveau obligaţia ca până la 30 septembrie 2007 să demareze procedurile pentru listarea la Bursă a unor pachete de cel puţin 5% din acţiuni. Excepţie fac societăţile care nu îndeplinesc criteriile prevăzute de legea pieţei de capital pentru listarea la Bursă şi cele care erau incluse deja într-un program de privatizare către un investitor strategic.

22 de companii luate în calcul de Fondul Proprietatea

Din calculele pe care şi le-au făcut oficialii Fondului Proprietatea, sub incidenţa prevederilor Ordonanţei intră 22 de companii. Asta, deoarece trei firme (Plafar, Zirom, Salrom) nu îndeplinesc cerinţele de listare, iar la încă trei nu s-a făcut încă transferul de proprietate (Romarm – filiala Uzina Mecanică Bucureşti, Electromecanica, Carom Asigurări). Dintre cele 22 de societăţi, opt sunt în subordinea Ministerului Transporturilor (MT), patru la Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF), una la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI), iar nouă la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).

„Conform discuţiilor purtate cu ceilalţi acţionari şi cu conducerea societăţilor respective, pentru o parte dintre acestea situaţia este mai clară şi urmează ca procedurile de listare să fie demarate la începutul anului 2008 (de exemplu Romgaz, Complexul Energetic Craiova)“, au precizat reprezentanţii Fondului. „Fondul Proprietatea se poate manifesta formal doar în cadrul AGA de la aceste societăţi, ceea ce a şi făcut, credem noi, cu rezultate pozitive“, au explicat aceştia.

O radiografie a situaţiei actuale arată că doar puţine din societăţile amintite mai sus au şansa să se regăsească la Bursă până la sfârşitul anului 2008, aşa cum prevede Ordonanţa. Doar la câteva dintre societăţile în cauză s-au făcut paşi concreţi în direcţia listării, iar acestea nu sunt chiar printre cele mai mari de pe listă.

Un caz fericit este cel al Transgaz, care tocmai a finalizat cu succes oferta publică iniţială (IPO) premergătoare listării, însă societatea din Mediaş era deja aproape de finalizarea acestui proces la momentul apariţiei actului normativ.

Ministerul Transporturilor a început deja demersurile

81-9202-41piatadecapital50.jpgÎn afară de Transgaz, singurele companii pentru care s-au parcurs etape concrete în direcţia aducerii la Bursă sunt cele de sub autoritatea Ministerului Transporturilor. „Procedurile de listare pe Bursă au demarat pentru toate cele opt societăţi comerciale“, a declarat pentru Capital Dragoş Tănăsoiu, director în cadrul ministerului. Până la momentul actual, a fost elaborată procedura de selecţie a societăţilor care vor intermedia listările, aceasta fiind în prezent în curs de aprobare prin ordin al ministrului transporturilor. De asemenea, este în curs de finalizare modificarea actelor constitutive ale celor opt societăţi, pentru a corespunde cerinţelor legii pieţei de capital. „Estimăm că oferta secundară pentru vânzarea pe piaţa de capital a unor pachete de 5% din acţiunile societăţilor respective va fi lansată în semestrul doi al anului 2008 şi se va finaliza până la sfârşitul anului“, a precizat Tănăsoiu. Potrivit oficialului ministerului, sumele care vor rezulta din ofertele publice secundare vor fi vărsate la buget. În funcţie de rezultatele listărilor, vor fi hotărâte şi strategiile de privatizare şi/sau de dezvoltare ulterioare ale companiilor.

Instituţia în subordinea căreia se află cele mai multe dintre companiile care ar trebui listate, AVAS, nu a făcut până acum demersuri în acest sens. Motivul este dat de posibila înfiinţare a unei Companii Energetice Naţionale, care ar putea să includă, între altele, complexurile energetice şi societăţile de distribuţie şi furnizare a energiei la care AVAS mai este acţionar majoritar.

„Concluziile analizelor care urmează să fie realizate referitor la Compania Energetică Naţională reprezintă un element obligatoriu pentru stabilirea scenariilor posibile şi pentru strategiile de privatizare care vor fi elaborate şi promovate în vederea luării unei decizii în legatură cu societăţile comerciale din sectorul energetic aflate în portofoliul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului“, au declarat responsabili din AVAS.

Tot Compania Energetică Naţională este cea care amână şi listarea celor doi mari producători de energie electrică din subordinea MEF, Nuclearelectrica şi Hidroelectrica. Până la sfârşitul anului, conducerea ministerului speră să ajungă la o decizie privind oportunitatea înfiinţării acestei companii şi, dacă va fi cazul, a societăţilor ce vor intra în componenţa ei. În prezent 11 societăţi din sectorul energetic (trei complexuri, trei societăţi de distribuţie, trei de furnizare, Nuclearelectrica şi Hidroelectrica) sunt blocate de indecizia privind constituirea Companiei Energetice .

Dacă va exista, Compania Energetică va fi şi ea listată

Există şi o veste îmbucurătoare pentru piaţa de capital şi pentru Fondul Proprietatea. Problema pe care o ridică apariţia Companiei Energetice Naţionale nu este dacă se vor lista producătorii şi distribuitorii de energie incluşi în Fondul Proprietatea, ci doar când anume. Astfel, şi dacă acestea vor fi integrate într-o structură unică, aceasta urmează să fie listată la Bursă, potrivit oficialilor ministerului. Totuşi, orizontul de timp în care ar putea fi adusă la Bursă noua entitate ar fi mult mai mare decât în cazul în care fiecare dintre societăţi ar realiza demersurile separat. Este de aşteptat ca numai „chinurile facerii“ să dureze, în cazul Companiei Energetice Naţionale, aproape un an, ca să nu mai vorbim de paşii necesari pentru listare. În cazul în care compania energetică nu va fi înfiinţată, începutul anului 2008 ar trebui să aducă primele demersuri pentru listare în cazul societăţilor din subordinea MEF. „Hidroelectrica şi Nuclearelectrica sunt cele mai pregătite pentru listarea la Bursă. Totodată, datorită interesului de piaţă şi a rezultatelor finale, şi Romgaz este pregatită de listare“, este de părere ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian.

În ceea ce priveşte singura companie din portofoliul MCTI aflată în discuţie, C.N. Poşta Română, aceasta va trece mai întâi printr-un proces de restructurare, urmând ca de-abia după aceea să se ia în calcul oportunitatea unei listări la Bursă.

Iată cum, din diverse motive, actul normativ îşi va produce efectele, în ceea ce priveşte listarea pe piaţa de capital, pentru mai puţin de jumătate din societăţile avute în vizor. Pentru restul… răbdare şi tutun!

81-9201-38_varujanvosganian_c.jpg«Hidroelectrica şi Nuclearelectrica sunt cele mai pregatite pentru listarea la Bursă. Datorită interesului de piaţă şi a rezultatelor, şi Romgaz este pregatită.»
Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor

Companii care ar fi trebuit sa ajunga la BVB

COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA

Potrivit conducerii societăţii, listarea este o soluţie binevenită, fiind nevoie de 243 de milioane de euro în trei ani pentru investiţii de mediu. „Am luat aprobarea de la AVAS pentru listarea la Bursă, şi urmează să discutăm în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor acest subiect, după care ar urma să fie promovată o hotărâre de guvern. Intenţionăm să facem o majorare de capital de aproximativ 20% din actualul capital social. Banii obţinuţi vor susţine programele de mediu“, spune Ion Dinulescu, directorul general al Complexului.

HIDROELECTRICA

„O listare la Bursă ne-ar ajuta formidabil, pentru că atunci când eşti cotat ai o imagine mult mai corectă a valorii de piaţă“, spune Traian Oprea, directorul general al Hidroelectrica. „Pregătim toţi paşii, de la alegerea consultantului, astfel încât în 2008 să încercăm să ajungem pe Bursă. După sfârşitul lunii ianuarie 2008, vom începe să pregătim procesul, şi avem în vedere o listare a unui pachet de 10-15% din acţiuni“, completează directorul general al celei mai mari companii producătoare de electricitate, care asigură 30% din producţia naţională.

ROMGAZ

Pentru producătorul de gaze naturale Romgaz, listarea la Bursă nu este la fel de necesară ca pentru celelalte companii. „Intrarea pe piaţa de capital nu este o urgenţă, dacă ne referim la asigurarea surselor de finanţare destinate dezvoltării şi modernizării companiei“, explică Adrian Stancu, director general adjunct al Romgaz. Despre listarea producătorului de gaze – ce asigură circa 50% din producţia naţională – s-a mai vorbit în 2005, după care procesul a fost stopat. Potrivit MEF şi Fondului Proprietatea, Romgaz ar fi însă una din societăţile la care ar putea fi demarate anul viitor procedurile de listare.

COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI

„Deocamdată, aşteptăm decizia autorităţilor cu privire la crearea Companiei Energetice Naţionale. Din câte ştiu eu, o decizie în acest sens se va lua până la finele lunii ianuarie“, afirmă Laurenţiu Ciurel, directorul general al Complexului Energetic Rovinari. Anul trecut, producătorul a asigurat 11,6% din producţia de energie electrică la nivel naţional. Profitul brut al societăţii, în primele nouă luni din 2007, a înregistrat, comparativ cu perioada similară a anului trecut, o creştere de 2,2 ori, ajungând la 103,3 milioane lei.