Două zile de grevă, marţi şi miercuri, împotriva planurilor Guvernului francez de a reforma compania naţională de căi ferate SNCF, nu au fost decât primul episod dintr-o acţiune de durată, care ar urma să cuprindă 36 de zile întinse pe parcursul a trei luni, şi care va crea o situaţie dificilă pentru cei aproximativ 4,5 milioane de călători care circulă zilnic cu trenurile SNCF. Greva lucrătorilor din sectorul feroviar a fost reluată sâmbătă seara şi se va prelungi până marţi dimineaţa.
Costul grevei "este de ordinul a 20 de milioane de euro pe zi" pentru SNCF, a declarat Guillaume Pepy. "Este echivalentul a două automotoare pe zi" a adăugat Guillaume Pepy.
Luni, în cea de a patra zi a grevei, gradul de participare în rândul personalului indispensabil pentru circulaţia trenurilor (conductori şi controlori de trafic) era de 43%, puţin mai slab decât cel de 48% înregistrat în primele două zile de grevă.
"Ceea ce constat este că Franţa nu este paralizată însă clienţii sunt cei care sunt afectaţi" a spus Guillaume Pepy, menţionând prejudiciile înregistrate de companiile care au recurs la transportul feroviar pentru mărfurile lor. "Atunci când clienţii trenurilor de marfă văd că transportul feroviar nu este fiabil atunci trec la transportul rutier şi este greu să îi faci să revină" a spus Guillaume Pepy.
Sindicatele de la SNCF protestează împotriva eliminării statului special, a deschiderii pieţei de transport feroviar în faţa concurenţei, precum şi contra transformării SNCF în societate anonimă, proces care, potrivit sindicatelor, deschide calea pentru privatizare, lucru negat de Guvernul de la Paris.
Guvernul francez a prezentat luna trecută un proiect de lege prin care vrea să modifice "misiunea, organizarea, guvernanţa şi forma juridică" a operatorului feroviar SNCF, fără a aduce însă atingere caracterului public al companiei. În expunerea de motive este menţionată în mod expres posibilitatea Guvernului de a pune capăt statutului privilegiat de care se bucură în prezent lucrătorii din sectorul feroviar. Acest statut include garantarea locului de muncă şi posibilitatea de pensionare anticipată începând de la 50 sau 55 de ani, în funcţie de meserie. AGERPRES