"Dimpotrivă, ele se pot completa între ele şi se pot ajuta reciproc", a adăugat Topolanek. Potrivit acestuia, gazul natural rusesc livrat Turciei via Turkish Stream îşi poate continua drumul spre Europa Occidentală prin Eastring. De asemenea, conducta Eastring poate furniza Europei Centrale şi de Vest gaze naturale din Iran, Irak şi Israel. Mirek Topolanek a mai spus că proiectul Eastring ar fi benefic pentru toţi acţionarii deoarece nu afectează interesele niciunui producător regional de gaze.
Eastring, o conductă cu o lungime cuprinsă între 832 şi 1.015 kilometri, ar urma să aibă o capacitate de până la 20 de miliarde de metri cubi pe an. Conducta ar urma să treacă prin Bulgaria, România, Ungaria sau Ucraina şi Slovacia. Costul estimat al proiectului este de 1,3 miliarde de euro şi ar putea deveni operaţional la finele lui 2018. România ar urma să aibă un rol cheie în proiectul Eastring, în condiţiile în care cea mai mare parte a conductei ar urma să se afle pe teritoriul său.
În luna decembrie 2014, Gazprom a decis să abandoneze proiectul gazoductului South Stream urmând în schimb să construiască un gazoduct spre Turcia denumit Turkish Stream. De asemenea, directorul Gazprom, Alexei Miller, l-a informat pe comisarul european pentru Energie, Maros Sefcovic, că tranzitul gazelor ruseşti spre UE via Ucraina va fi redirecţionat prin Turcia şi în consecinţă Europa ar trebui să se grăbească să construiască noi capacităţi de transport pentru a putea primi gaze naturale de la un hub amplasat la graniţa dintre Turcia şi Grecia.AGERPRES
