Numărul angajaţilor din sectorul energetic a scăzut cu 720.000 în şapte ani. În doar doi ani, liderul disponibilizărilor în acest domeniu, Petrom, a concediat 18.000 de oameni. Unul din nouă a dat compania în judecată. În urmă cu cåteva săptămåni, anunţul voalat al lui Dinu Patriciu privind demararea unui nou proces de restructurări în cadrul Rompetrol a declanşat panică în råndul angajaţilor companiei şi a ţinut prima pagină în întreaga mass-media.
Numărul angajaţilor din sectorul energetic a scăzut cu 720.000 în şapte ani. În doar doi ani, liderul disponibilizărilor în acest domeniu, Petrom, a concediat 18.000 de oameni. Unul din nouă a dat compania în judecată.
În urmă cu cåteva săptămåni, anunţul voalat al lui Dinu Patriciu privind demararea unui nou proces de restructurări în cadrul Rompetrol a declanşat panică în råndul angajaţilor companiei şi a ţinut prima pagină în întreaga mass-media. Liderul sindicatului Rompetrol, Petru Tancău, spune acum că, de fapt, tevatura din jurul disponibilizărilor este rezultatul unei neînţelegeri: „restructurarea nu presupune, în acest caz, disponibilizări. E vorba de un proces de redistribuire în centrele de profit“. Un caz asemănător cu acesta, spune Tancău, „este cel în care Petromidia a fost ruptă în şapte societăţi, iar angajaţii, evident, au fost mutaţi în funcţie de necesităţi“.
În eventualitatea unui proces de concedieri colective, despre care circulă zvonuri încă de la preluarea de către KazMunay Gaz, şeful de sindicat spune că nu vor exista nemulţumiri în råndul angajaţilor, întrucåt „la noi, contractul colectiv de muncă (CCM) este bine făcut şi a fost aplicat cum trebuie“. De altfel, deşi a trecut, de curånd, printr-un val de disponibilizări, în urma căruia numărul de angajaţi a fost redus cu 500, Rompetrol nu s-a confruntat, pånă acum, cu procese intentate de cei plecaţi.
Mărul discordiei: primele de sărbători
La polul opus, principalul concurent de pe piaţă, Petrom, este îngropat în dosare de judecată. „Procesele intentate împotriva Petrom au drept cauză neacordarea primelor de Paşti şi Crăciun“, spune Florentina Cicireagă, avocatul cåtorva dintre reclamanţi. De remarcat că, în cazul Rompetrol, aceste prime (la care se adaugă cea acordată în sectorul petrolier de Ziua Petrochimistului) au fost incluse prin CCM în salarii, nu se acordă separat.
„Şi cei de la Petrom pretind la fel, că aceste drepturi ar fi intrat în salarii, ceea ce nu este adevărat, iar singurele lor atuuri sunt prezentarea cu sentinţe de prin provincie, din cazurile în care au avut cåştig de cauză“, spune avocata. Sumele datorate de companie, afirmă ea, variază între 6.000 şi 8.000 de lei pentru fiecare angajat în parte.
Între 12 şi 16 salarii compensatorii pentru fiecare
În rest, disponibilizările întreprinse de Petrom au respectat sistemul de recompense acordate în această situaţie. Deşi doi dintre consultanţii Petrom în cadrul procesului de restructurare, casa de avocatură Ţuca, Zbårcea şi asociaţii şi compania Ensight, au declarat că nu se pot exprima pe această temă, Andreea Ionescu, coordonatorul departamentului de dreptul muncii din cadrul cabinetului sus-menţionat, declarase anterior pentru Capital că, „din practica noastră, numărul mediu de salarii compensatorii de care pot beneficia salariaţii concediaţi este de 12-16“, ponderea acestora variind în funcţie de vechimea în muncă. În plus, avånd în vedere amploarea acestui proces, compania a încheiat un contract cu ANOFM, pentru deschiderea a 15 centre de tranziţie, menite să îi ajute pe cei disponibilizaţi să îşi găsească un nou loc de muncă. Confruntat cu o grevă a angajaţilor în iarna trecută, directorul Rafinariei Arpechim, Günter Schwarz, spunea că „am depus toate eforturile pentru a reduce efectele programului de restructurare asupra angajaţilor noştri“ şi că jumătate dintre persoanele care au apelat la serviciile acestor centre şi-au găsit o nouă slujbă.
Numărul în creştere de procese cu care se confruntă Petrom este, într-o oarecare măsură, firesc. În momentul preluării de către grupul austriac OMV, compania avea 50.000 de angajaţi şi anunţa că, pånă la finalul lui 2009, va ajunge la 22.600. Prin urmare, în 2005, numărul salariaţilor a scăzut cu 6.500 de oameni, în anul următor, cu 11.000, iar în 2007 ajunsese la 26.400, după un val de încă 6.500 de concedieri. A urmat apoi, în a doua jumătate a anului trecut, preluarea furnizorului de servicii Petrom Service şi a celor 9.800 de angajaţi ai acestuia. Momentul a coincis, mai mult sau mai puţin, cu decizia de a renunţa la 550 din totalul de 600 de angajaţi ai diviziei de mentenanţă din cadrul companiei, Rafiserv Petrobrazi, după ce aceasta înregistrase pierderi de 2,2 milioane de euro. Şi este evident, avånd în vedere planul OMV, că reducerea de personal nu se va opri aici.
Disponibilizarile voluntare aduc pacea
De la preluarea Distrigaz Sud, în urmă cu trei ani, Gaz de France a scăzut efectivul personalului cu 3.000 de angajaţi, pånă la 7.800, cåt are în prezent. Cele mai multe plecări, circa 80%, s-au făcut prin programul de plecări voluntare, conform căruia fiecare salariat dispus să renunţe la slujbă primea, în medie, 12 salarii compensatorii. Procesul de restructurare nu s-a încheiat, însă. Şi, la începutul lunii iulie, directorul general al Distrigaz Sud, Bernard Arnaud, declara că un nou plan de disponibilizări voluntare, demarat în acest an, se bucură deja de succes, peste o mie dintre angajaţii vizaţi pentru concediere depunånd, pånă acum, cereri pentru a părăsi compania.
O abordare asemănătoare a avut alt mare jucător din sectorul energetic, grupul E.ON Gaz Romånia. Astfel, dacă în luna martie a acestui an, compania număra circa 8.000 de angajaţi, pånă în 2010, conducerea a decis să ajungă la un efectiv de 5.500 de oameni. „Practic, sunt trei programe, unul de plecare voluntară, unul de pensionare anticipată, şi un altul de pensionare anticipată parţial“, a explicat căile de reducere a personalului Marc-Daniel Buck, directorul general al E.ON Gaz Distribuţie.
CEZ Romania, acţionarul majoritar al fostei filiale Electrica Oltenia, va disponibiliza pånă la finalul acestui an aproximativ 300 de angajaţi, respectiv 10% din totalul personalului, după cum anunţa în urmă cu cåteva luni directorul general al companiei, Jan Veskrna. Motivul? În Romånia, compania cehă are de trei ori mai mulţi angajaţi decåt în alte ţări în care este prezentă. Potrivit lui Veskrna, 250 dintre posturile desfiinţate vor fi eliberate prin plecarea voluntară a angajaţilor, iar restul de 50, prin concediere. Potrivit CCM al CEZ, numărul maxim de salarii compensatorii pe care le pot primi angajaţii este de zece.