Testul a arătat unele câștiguri promițătoare

 Testul a arătat unele câștiguri promițătoare, dar, deocamdată, formula nu se poate aplica în întreaga economie a țării, relatează Deutsche Welle

La începutul acestui an, aproximativ 45 de firme germane au lansat un proiect cu 4 zile de muncă pe săptămână pentru a afla dacă o astfel de schimbare fundamentală a modului în care lucrăm poate avea rezultate pozitive pentru angajatori și angajați.

Timp de șase luni, urmărite îndeaproape de cercetătorii de la Universitatea Münster din Germania, companiile au permis angajaților lor să lucreze mai puține ore, fără a reduce salariile. Programul-pilot a fost iniţiat de compania de consultanţă de management din Berlin, Intraprenör, în colaborare cu organizaţia nonprofit 4 Day Week Global (4DWG).

Obținerea acelorași rezultate cu mai puține ore de muncă și  cu același salariu necesită o productivitate mai mare. Inițial, acest lucru ar putea implica mai mult stres și o sarcină de muncă mai grea. Dar, în realitate, cum stau lucrurile?

Săptămâna de lucru de 4 zile, un model pentru viitor?

Pentru a evalua în mod obiectiv efectele reducerii orelor de lucru, cercetătorii au făcut mai mult decât sondaje și interviuri. De asemenea, au analizat mostre de păr pentru a măsura nivelul de stres și au folosit instrumente de urmărire a mișcării, pentru a colecta date fiziologice precum ritmul cardiac, nivelul de activitate și calitatea somnului.

Julia Backmann, conducătorul științific al studiului-pilot, spune că angajații s-au simțit, în general, mai bine cu mai puține ore și au rămas la fel de productivi ca și atunci când munceau cinci zile. În unele cazuri, au fost chiar mai productivi, notează DW.

Participanții au raportat îmbunătățiri semnificative ale sănătății mentale și fizice și au prezentat mai puține simptome de stres și epuizare, așa cum confirmă datele de la ceasurile inteligente care urmăresc minutele zilnice de stres.

Conform constatărilor lui Backmann, doi din trei angajați au raportat mai puține distrageri, deoarece procesele au fost optimizate. Peste jumătate dintre companii și-au reproiectat ședințele, făcându-le mai rare și mai scurte, în timp ce una din patru companii a adoptat noi instrumente digitale pentru a crește eficiența.

„Potențialul orelor de lucru mai scurte pare să fie sufocat de procese complexe, prea multe întâlniri și digitalizare redusă”, a spus Carsten Meier de la Intraprenör.

Surprize în ceea ce privește sănătatea și impactul asupra mediului

De asemenea, studiul a arătat că participanții au fost mai activi fizic în timpul săptămânii de lucru de 4 zile și au dormit în medie cu 38 de minute mai mult pe săptămână, decât cei din grupul de control de cinci zile.

Marika Platz de la Universitatea Münster, care a analizat datele, susține că a fost surprinsă de numărul zilelor în care s-au luat concedii de boală, studii similare din alte țări indicând o reducere semnificativă.

O altă surpriză a fost lipsa beneficiilor pentru mediu, deoarece alte țări au raportat un impact pozitiv al birourilor care ar putea fi închise complet pentru o zi și mai puține navete.  Cel mai probabil, unii angajați germani au profitat de weekendurile lungi pentru a călători, a spus ea, ceea ce a redus eventualele economii de energie.

Date greșite dintr-un test distorsionat?

O privire mai atentă asupra studiului, ar putea ridica unele îndoieli cu privire la utilitatea concluziilor.

Două companii au renunțat voluntar în cursul celor șase luni, iar alte două au fost excluse din evaluare. Din restul celor 41 de companii participante, doar aproximativ o treime a redus orele de lucru săptămânale cu o zi întreagă.

Aproximativ 20% au redus orele cu între 11% și 19% pe zi, în timp ce aproximativ jumătate au redus timpul de lucru cu mai puțin de 10%, sau aproximativ patru ore pe săptămână. Deci, în total, doar în 85% din cazuri angajații au primit o zi întreagă liberă.

Numărul limitat al companiilor participante face ca studiul să fie puțin reprezentativ pentru Germania și pentru cele peste 3 milioane de firme înregistrate. Acest lucru se datorează faptului că proiectul s-a chinuit să găsească destui angajatori interesați, de când a fost discutat pentru prima dată în urmă cu doi ani, a spus Marika Platz. Și asta pentru că munca cu jumătate de normă este deja relativ comună în Germania.

Expertul în piața muncii este sceptic

Expertul în piața muncii, Enzo Weber, este sceptic cu privire la proiectul-pilot, spunând că acele companiile care participă la astfel de studii sunt, în general, pozitive față de săptămâna de lucru de 4 zile, fiind un eșantion nereprezentativ al economiei.

Potrivit lui Steffen Kampeter, CEO al Asociației Angajatorilor din Germania BDA, companiile care operează pe piețele internaționale au ales în mod conștient să nu participe la acest proict. El pune la îndoială câștigurile productivității, argumentând că „o săptămână de patru zile cu salariu complet este doar o creștere semnificativă a salariului, pe care majoritatea companiilor nu și-o pot permite”.

Rezultatul final

Dintre cele 41 de companii care au participat la studiu, peste 70% au spus că plănuiesc să continue proiectul. Unele au anunțat că vor prelungi faza de probă, în timp ce altele iau în considerare implementarea directă a reducerii programului de lucru.

Backmann a subliniat că studiul nu a urmărit susținerea introducerii săptămânii de lucru de 4 zile în toate sectoarele, ci mai degrabă explorarea „unui model inovator de timp de lucru și efectele acestuia”.

În plus, rezultatele pozitive ale studiului nu pot fi „traduse automat” în câștiguri similare pentru fiecare companie din Germania.