Din cauza războiului din țara lor, mai mulți ucraineni s-au gândit să își mute afacerile pe teritoriul România. Condițiile avantajoase de pe piaţa locală au adus în țara nostră companii de construcții, de energie sau chiar producătoare de ciocolată.
Fie că este vorba despre vânzări de ciocolată, despre construcţii de autostrăzi sau despre investiţii în energie regenerabilă, companiile ucrainene au s-au gândt să îți mute afacerile în România.
În construcţii, s-a remarcat recent Automagistral-Pivden, o companie din Ucraina care a realizat mai multe lucrări de infrastructură în ţara-vecină şi care se află în căutare de contracte şi în România, figurând, în anunţurile CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), ca fiind înscrisă la licitaţiile pentru realizarea celor trei loturi din autostrada Bacău-Paşcani.
Astfel, compania apare înscrisă pe listă pentru fiecare dintre loturile Săuceşti (jud. Bacău) – Trifeşti (jud. Neamţ), de 30,3 km, Trifeşti (jud. Neamţ) – Gherăeşti (jud. Neamţ), de 18,9 km, şi Mirceşti (jud. Iaşi) – Paşcani (jud. Iaşi), de 28,1 km. Câştigătorii licitaţiilor, la care s-au înscris şi companii din România şi Turcia, nu au fost încă anunţaţi.
Companiile de construcții din Ucraina se gândesc să vine în România
Automagistral-Pivden şi-a început activitatea în anul 2004, cu doar câteva zeci de angajaţi şi puţine echipamente. Compania are experienţă în construirea de autostrăzi, mentenanţa lor şi alte proiecte rutiere. În 2020, şi-a creat o divizie de construcţii de poduri, iar pe parcursul anului trecut a restaurat peste 40 de astfel de obiective şi a lucrat la întreţinerea a peste 6.500 de kilometri de drumuri, de pe tot teritoriul Ucrainei, având însă lucrări şi în Republica Moldova. Compania, cu sediul în Odesa, se ocupă şi de producţia de asfalt.
În Ucraina, Automagistral-Pivden este unul dintre constructorii cei mai activi în realizarea infrastructurii rutiere, alături de alte trei firme adjudecându-şi 40% din licitaţiile organizate din martie 2020 până la începutul acestui an, în contextul unui amplu program de refacere a infrastructurii început de Ucraina înaintea declanşării războiului. Aceeaşi companie a fost subcontractată şi pentru construirea unei piste pe aeroportul Odesa.
Oleksandr Boiko, cel care deţine compania Automagistral-Pivden, este, potrivit presei ucrainene, un apropiat al preşedintelui Volodimir Zelenski. Oleksandr Boiko are businessuri şi în domeniul imobiliarelor, iar la începutul acestui an a cumpărat o clădire deţinută de Banca Naţională a Ucrainei în schimbul a circa 11 milioane de euro.
Energia este un alt domeniu în care ucrainenii au văzut o oportunitate pentru a face business în România. Astfel, recent, DTEK Renewables International, companie deţinută de Rinat Ahmetov, a devenit partenerul Finas Group, companie clujeană care operează şi pe piaţa de energie verde, intenţia celor două entităţi fiind de a dezvolta pe termen mediu proiecte regenerabile de 150 de milioane de euro, după cum au anunţat cele două părţi.
DTEK Renewables International administrează un portofoliu de energie verde de 950 MW în Ucraina, solar şi eolian, compania lansând în 2019 o emisiune de obligaţiuni de 325 de milioane de euro, cu termen de cinci ani. Emisiunea de obligaţiuni a fost intermediată de Raiffeisen Bank şi Renaissance Capital, bancă de investiţii rusească concentrată pe pieţele emergente şi de frontieră. DTEK Renewables face parte din holdingul SCM, deţinut de Ahmetov, care are businessuri în minerit, media, real estate, transporturi şi agricultură.
Roshen, pe locul trei în topul celor mai vândute branduri de ciocolată
De asemenea, petitul pentru ciocolată a fost o nişă pentru oamenii de afaceri ucraineni, cea mai bună dovadă fiind creşterea spectaculoasă pe care a obţinut-o pe piaţa locală brandul Roshen, produs de compania cu acelaşi nume controlată de miliardarul ucrainian Petro Poroşenko. Producătorul a intrat în topul celor mai vândute branduri de ciocolată şi dulciuri pe bază de ciocolată din punct de vedere al vânzărilor în valoare, situându-se pe locul trei într-un top realizat de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Primele locuri pe podium sunt completate de Milka şi Kinder, branduri cu o istorie mult mai mare decât Roshen, inclusiv pe piaţa românească.
În 2021, compania Roshen One, parte din grupul internaţional Roshen, a avut o cifră de afaceri de 167,9 milioane de lei (circa 34 mil. euro), în creştere cu 36% faţă de anul precedent, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.
Poroşenko a început în anii ‘90 să cumpere fabrici de ciocolată din Ucraina, Rusia, Lituania şi Ungaria, pe care le-a organizat în grupul Roshen. Astfel, Roshen este un brand relativ tânăr pe piaţa de ciocolată. Petro Poroşenko este supranumit „regele ciocolatei”, iar averea lui era estimată în 2021 de revista internaţională Forbes la 1,6 miliarde de euro. El a fost preşedinte al Ucrainiei în perioada 2014-2019, dar nu a fost votat pentru al doilea mandat.
Creşterea interesului ţărilor europene pentru piaţa din România se vede şi în alte investiţii recent anunţate, tot în contextul războiului de la graniţa României. De pildă, compania finlandeză Nokian Renkaat Oyj a ales oraşul Oradea pentru o investiţie de 650 de milioane de euro într-o fabrică nouă de anvelope. Decizia a venit ca urmare a încetării activităţii companiei din Rusia după izbucnirea războiului din Ucraina, astfel că operaţiunile Nokian din Rusia au fost vândute către operatorul local de petrol Tatneft în schimbul sumei de 400 mil. euro.
Noua fabrică urmează să fie construită la Oradea, iar motivul pentru care compania a ales nord-vestul României este apropierea faţă de Europa Centrală, precum şi disponibilitatea energiei verzi din zonă, scopul fiind ca aceasta să fie prima fabrică fără emisii de carbon.
Interesul pentru România a crescut, odată cu războiul
Odată cu războiul dintre Rusia și Ucraina, a crescut și interesul pentru România din punct de vedere al afacerilor.
„Putem atrage investitorii străini prin potenţialul de a deveni hub regional pentru ţări ca Bulgaria, Grecia, Ungaria, Moldova, Ucraina. Poziţionarea geografică este un avantaj.”, spunea recent, la emisiunea online ZF Logistica businessului, Laurenţiu Duică, managing partner şi cofondator al Winstone Real Estate Services.
Cu o infrastructură mai dezvoltată şi un mediu de business predictibil, fără surprize de la o zi la alta, potenţialul României ar fi chiar şi mai mare, a mai spus el.
Schimburile comerciale ale României cu Ucraina au fost foarte mici în 2021, prin comparaţie cu relaţiile comerciale ale României cu alţi vecini. România a exportat bunuri în valoare de 700 de mil. de euro în Ucraina, în vreme ce valoarea importurilor din aceeaşi ţară a fost de 1,3 mld. de euro, deci raporturi comerciale de 2 mld. de euro, faţă de schimburi de bunuri de aproape 7 mld. de euro cu Bulgaria, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. În primele cinci luni ale anului 2022 însă, România a avut schimburi comerciale (exporturi şi importuri) de un miliard de euro cu Ucraina, în creştere cu 20% faţă de perioada similară a anului trecut.