Cele 550 milioane USD, la cat se ridica piata locala de medicamente, reprezinta o atractie pentru multinationalele care investesc tot mai multi bani in productie si distributie. Productia din Romania a companiilor straine poate fi, totodata, si exportata, mai ales ca in jur exista piete tentante. Astfel, grupul GlaxoSmithKline (GSK)- Europharm a inaugurat, de curand, o noua fabrica la Brasov, reprezentand o investitie de 12,9 milioane USD. Medicamentele produse la Brasov vor putea fi vandute si
Cele 550 milioane USD, la cat se ridica piata locala de medicamente, reprezinta o atractie pentru multinationalele care investesc tot mai multi bani in productie si distributie. Productia din Romania a companiilor straine poate fi, totodata, si exportata, mai ales ca in jur exista piete tentante.
Astfel, grupul GlaxoSmithKline (GSK)- Europharm a inaugurat, de curand, o noua fabrica la Brasov, reprezentand o investitie de 12,9 milioane USD. Medicamentele produse la Brasov vor putea fi vandute si in tarile din Europa Centrala si de Est. In urmatorii ani, compania intentioneaza sa mai investeasca alte 12-13 milioane USD in productie si distributie, potrivit declaratiilor lui Roberto Musneci, director general GSK. Pana acum, investitiile totale ale multinationalei sunt de 55 milioane USD.
Preocuparile marilor jucatori nu sunt orientate exclusiv spre productie. Acestia isi consolideaza si diviziile de marketing-promovare si vanzari. GSK a demarat o campanie pentru recrutarea a 200 de oameni pentru departamentele precizate anterior. Cu alte cuvinte, investitiile in productie trebuie fructificate comercial.
Intentia de a investi de la zero intr-o noua fabrica a fost anuntata si de compania slovena Lek, care, in prezent, detine 90% din Pharmatech Targu Mures. In 2001, Lek a inceput constructia unei noi fabrici de cefalosporine (antibiotice pentru infectiile ORL, urinare si cutanate), in care va investi circa 30 milioane USD. Filozofia producatorului sloven este sa concentreze toata productia sa de cefalosporine in Romania, care va deveni exportator catre diverse destinatii. Lek exporta, cu precadere, in tarile din estul Europei.
Planurile de afaceri entuziaste ale multinationalelor sunt dejucate, intr-o oarecare masura, prin ingradiri legislative. Printr-un ordin al Ministerului Sanatatii (MS), de la 1 septembrie 2002 a fost schimbata modalitatea de calcul a pretului medicamentelor. „Actualizarea preturilor acopera doar 90% din devalorizare. Astfel, in termeni reali, preturile medicamentelor scad cam cu 2-4% pe an”, explica Radu Ioan Tudorache, directorul diviziei de farmaceutice a grupului Montero.
Controlul preturilor ii afecteaza, in primul rand, pe producatori, distributia de medicamente fiind o afacere distincta. Atat de distincta, incat un act normativ promulgat anul acesta nu mai lasa producatorii sa aiba propria retea de distributie, ceea ce este un nonsens, in conditiile diminuarii profitabilitatii prin controlul pretului. Legea afecteaza producatorii precum GSK sau Terapia Cluj-Napoca.
Nivelul ridicat al rentabilitatii din distributie reprezinta o reala tentatie. „Marjele comerciale pot merge pana la 50-60% pentru OTC-uri, adica medicamentele fara prescriptie sau parafarmaceutice si cosmetice. Pentru medicamentele eliberate pe baza prescriptiei medicului, marjele medii sunt sub 20%”, explica Horia Galateanu, consultant la Roland Berger Strategy Consultants. Adaosurile comerciale pentru medicamente sunt reglementate astfel: marimea acestora este invers proportionala cu pretul medicamentului. Cu timpul, majoritatea medicamentelor au ajuns sa fie incluse in categoria celor cu pret mediu-mare, avand, prin urmare, marje modeste.
Profitabilitatea in distributie mai depinde si de amplasarea farmaciilor sau de puterea financiara a companiilor care le opereaza. Spre deosebire de farmaciile mici, care vand putine OTC-uri si nu se aprovizioneaza cu produse nemedicamentoase (Pampers, guma de mestecat, cereale), lanturile de farmacii, precum Sensi Blu, Europharm sau HelpNet, castiga mult, datorita volumului mare de OTC-uri vandute.
Mai putin afectati de restrictiile statului sunt importatorii, pentru ca pot obtine preturi bune invocand la calcularea acestuia costuri precum cele cu cercetarea, transportul, riscul de tara sau devalorizarea monedei nationale.
Concentrarea are efect redus in Romania
Marile achizitii de pe piata internationala, Pfizer/ Pharmacia si Novartis/ Lek vor avea consecinte si asupra pietei romanesti. In urma primei tranzactii, rezulta o companie cu o cota de piata care, potrivit estimarilor, va fi de 5%, iar preluarea companiei slovene Lek de catre grupul elvetian Novartis va crea un producator cu o cota de 7%. Insa „consecintele asupra pietei locale nu vor fi spectaculoase. Piata ramane, in continuare, fragmentata, intrucat cotele pana in 10% sunt nesemnificative din perspectiva exercitarii unei influente importante. Totusi, companiile astfel rezultate vor avea o putere de negociere sporita in relatia cu Ministerul Sanatatii si Casa de Asigurari de Sanatate”, spune Horia Galateanu de la Roland Berger Strategy Consultants. Surclasarea producatorilor romani Sicomed Bucuresti si Terapia Cluj de catre jucatorii internationali nu va duce la un monopol al produselor de import. Unele din companiile multinationale au si puncte de productie in Romania, deci functioneaza ca producatori autohtoni. De fapt, numarul producatorilor 100% romani este limitat. De exemplu, doua dintre companiile percepute ca romanesti, Terapia si Sicomed, sunt detinute de fonduri de investitii straine. Producatori romani sunt Sindan, Labormed sau Antibiotice Iasi (companie de stat). Problema monopolului se pune doar in privinta medicamentelor de import patentate (Viagra, de exemplu), producatorii locali fiind axati pe produsele generice.