Creditarea s-a accelerat în primele luni ale anului față de 2010 la Banca Comercială Feroviară, în special pe segmentul companiilor, motorul creșterii fiind refinanțările, a declarat pentru Capital Petre Tulin, directorul general al băncii.
Banca Comercială Feroviară a apărut pe piață în plină criză, la sfârșitul lui 2009, și are în spate aproape un an de activitate efectivă de creditare, în condițiile în care a început să ofere împrumuturi în prima parte a anului trecut. La începutul lui 2011, creditarea a accelerat: „cele mai multe cereri de credite dinspre persoanele juridice vin pe partea de refinanțare, clienții fiind atrași în special de costurile mai mici“, spune Petre Tulin.
Cea mai mare parte a creditelor către segmentul retail o reprezintă tot refinanțările. Până în prezent, circa 80% din creditele corporate, dar și din cele retail sunt refinanțări. „Totodată, am observat că vin și clienți noi, în special pentru împrumutul de nevoi personale fără garanții“, a completat șeful băncii.
„Nu intrăm, deocamdată, în Prima Casă“
Creșterea rețelei a fost unul din motoarele accelerării creditelor: „Continuăm în forță cu dezvoltarea rețelei și vrem 20 de unități mari în 2011, sucursale coordonatoare.În primele luni am deschis unități la Sibiu și Cluj-Napoca, urmează Timișoara, Târgu- Mureș, Constanța, Craiova și încă o unitate în București“. Banca nu se implică în acest an în programul Prima Casă, dar ia în calcul această alternativă anul viitor. „Este un proces care presupune o anumită pregătire și anumite formalități, or noi, de regulă, ne focusăm pe acele produse și pe acele ținte de clienți unde nu este nevoie de formalități suplimentare. Pe de altă parte, cu produsele pe care le avem, putem să concurăm băncile care deja aplică la Prima Casă“, explică Petre Tulin.
Sunt șanse de diminuare a dobânzilor la credite
Petre Tulin spune că este optimist și crede că mai este loc de scădere a dobânzilor la creditele în lei. „Cred că dobânzile se vor menține pe palierul actual cu o ușoară tendință de scădere. Deocamdată, piața este lichidă, ceea ce și-ar putea pune amprenta asupra dobânzilor, iar economia cred că va avea o evoluție pozitivă, chiar dacă mai lentă, ceea ce va permite menținerea dobânzilor la un nivel destul de scăzut“, a spus Petre Tulin.
„Acum clienții sunt din ce în ce mai atenți (la costuri și la perspectivele de rambursare – n.r.) când iau un credit și, poate, acesta e motivul pentru care activitatea de creditare pe segmentul persoane fizice se dezvoltă cu un ritm mai redus“, a completat șeful băncii. Potrivit acestuia, dobânda de referință se va menține la nivelul actual în perioada imediat următoare. „În ceea ce privește inflația, dacă vom avea un an agricol bun, acesta duce, de regulă, la scăderea cu un punct procentual a inflației“.
Pe de altă parte, admite Petre Tulin, „inflația va fi puternic influențată și de factori externi: creșterea prețului produselor agricole importate și a prețului energiei“. Banca are, încă, un volum mic de credite, pe care nu l-a făcut public. 60% din total sunt credite pentru persoane juridice și 40%, pentru persoane fizice. În luna mai, va pune pe piață și primele carduri. „Certificarea tehnică o avem. Vom ieși inițial pe piață cu produse MasterCard: carduri de salarii, de companie, Gold.
Continuăm cu activitatea de acceptare la POS și noi produse, cum ar fi overdraftul. Anul viitor dorim să emitem și carduri Visa“, spune Tulin. În raport cu concurența, Banca Feroviară are dezavantajul de a își construi de la zero clientela, în perioadă de criză. Însă, banca are avantajul de a porni la drum cu un protofoliu fără credite neperformante, ceea ce îi permite să practice comisoane mici la produse și să își dezvolte rețeaua la costuri scăzute.
Cel mai probabil, dacă Banca Națională va încerca o restricționare a creditului în valută, atunci aceasta va afecta doar anumite categorii de credite și de clienți, este de părere Petre Tulin, directorul general al Bănci Comerciale Feroviare.
Capital: Cum vedeți posibilitatea de restricționare a creditării în valută, din partea BNR?
Petre Tulin: Nu cred că va fi o restricționare a creditului în valută, în general, ci va fi targetat un segment considerat mai vulnerabil.
Capital: Cum ar putea fi delimitat acest segment?
Petre Tulin: Poate să se refere la un anumit segment de clienți, respectiv persoanele fizice care realizează veniturile în altă monedă decât cea în care se finanțează. De asemenea, poate fi vizat și un anumit domeniu al creditării. Însă, nu trebuie să ne imaginăm că împrumutul în valută va fi restricționat cu totul. Ar putea fi vorba de un grad de îndatorare mai redus sau acordarea de credite pe scadențe mai reduse. Este posibil ca BNR să targeteze în special creditarea în monede mai exotice, cum este francul elvețian.
Capital: Ce ați putut observa în primele luni ale anului? Creditarea s-a revigorat?
Petre Tulin: Volumul de creditare a crescut pe segmentele pe care le vizăm cu predilecție: IMM, micro, clienții persoane juridice, dar și pe persoane fizice.
Capital: În perioada crizei, multe companii au avut un acces limitat la credite, din cauza nivelului mare de garanții solicitat de bănci. Credeți că această problemă a fost depășită?
Petre Tulin: La noi contează viabilitatea afacerii și bonitatea clientului. Nivelul de protecție cel mai ridicat îl ai când finanțezi un business care dă rezultate. Trebuie să existe o structură performantă de conducere, pentru că altfel nu poți fi sigur că businessul va aduce rezultatele scontate. Valoarea garanțiilor solicitate diferă de la caz la caz.
Capital: În ce sens?
Petre Tulin: La creditele pe termen lung procentajul de acoperire cu garanții trebuie să fie mai mare decât la un credit pe un an, de exemplu. Într-o perioadă mai lungă este posibil să treci prin mai multe cicluri economice, în care valorile să fluctueze. La un credit de investiții, gradul de acoperire poate urca la 130% – 135%. La un credit pentru finanțarea capitalului de lucru se poate ajunge la 100% grad de acoperire. De regulă, mergem pe un mix de garanții.
Capital: Au crescut creditele pentru investiții?
Petre Tulin: Avem solicitări, cele mai multe pe refinanțare, deci nu proiecte noi. Sper ca, odată cu revenirea pe plus a economiei, costul finanțării să scadă, și pe această bază să crească și investițiile străine. Așteptăm cu mare interes finanțarea proiectelor mari de infrastructură, pentru că acestea au și un efect de antrenare: sunt suficiente firme subcontractate în cadrul unui proiect de anvergură și care au nevoie de finanțare și pentru investiții, retehnologizare.