Companiile care își bazează deciziile pe creșterile de prețuri pe termen scurt riscă să facă investiții excesive, notează analistul eToro, Bogdan Maioreanu. Conform acestui raționament, think tank-ul estimează că prețurile petrolului vor reveni la 30-50 dolari pe baril pe termen lung, de la aproximativ 90 de dolari în prezent.

Cu toate acestea, pe termen scurt, ne confruntăm cu multe incertitudini, unele dintre ele provenind din creșterea cererii de gaze naturale, petrol, combustibili și electricitate, care determină creșterea prețurilor. Un alt element este creat de tensiunile geopolitice. Sancțiunile sau un război în Ucraina au potențialul de a crea o creștere a prețurilor la gaze și petrol din mai multe motive. Ipotetic, UE poate refuza gazul rusesc sau Rusia poate opri livrările de gaze naturale către Ucraina și Europa. Există, de asemenea, posibilitatea ca, deși Rusia decide să nu oprească livrările de gaze către Europa, un război să avarieze unele dintre conductele de gaz.

UE cumpără aproximativ 40% din gazele naturale din Rusia. În prezent, aceasta încearcă să diminueze dependența de Rusia, căutând gaze în Azerbaidjan și Qatar. De asemenea, Europa dorește să crească importurile de gaz natural lichefiat – GNL – din SUA. Cu toate acestea, exportatorii americani de GNL, care sunt deja aproape de capacitate, au declarat oficialilor că trimit deja cât de multe transporturi pot către Europa fără a încălca acordurile de aprovizionare pe termen lung ale altor clienți.

În ciuda perspectivelor pe termen scurt de creștere a prețurilor la petrol și gaze, Carbon Tracker avertizează în legătură cu posibilitatea ca, in viitor, combustibilii fosili să fie înlocuiți cu variante mai ecologice. Creșterea cererii pe termen scurt ar face ca ulterior să fie necesare reduceri și mai mari pentru a menține în viață obiectivele Acordului de la Paris. Este probabil ca politicile legate de climă să devină mai puternice în urma COP26, în timp ce adoptarea rapidă a vehiculelor electrice va slăbi potențial și mai mult cererea. Acest lucru va crea condițiile pentru o scădere a prețurilor petrolului.

Teoria activelor eșuate

Teoria activelor eșuate  – care nu își trăiesc viața productivă – nu este nouă. În 2011, a fost avansată o teză care sugera că doar o mică parte din rezervele de combustibili fosili ale producătorilor de energie cotați la bursă pot fi exploatate dacă se dorește evitarea unor niveluri periculoase de încălzire globală. Implicațiile acestei teze înseamnă că o mare parte din rezervele de combustibili fosili ar putea fi destinate să devină „carbon incombustibil” sau active irecuperabile / eșuate.

Un studiu al Universității Oxford arată că întârzierea acțiunilor privind măsurile climatice poate genera pentru companiile europene pierderi ale fluxurilor de numerar din activele irecuperabile estimate la 114 miliarde de euro, dacă societățile energetice vor înceta să mai folosească centralele electrice pe bază de combustibili fosili până în 2040.

Dr. Conor Hickey, autorul principal al studiului, a declarat că „profiturile reduse de pe urma activelor de combustibili fosili irecuperabile vor crea presiuni asupra rambursării datoriilor și vor avea implicații mai ample asupra pensiilor, locurilor de muncă și proprietarilor de active mai sus în lanțul de investiții”. Acest lucru arată că o politică de investiții inadecvată din sectorul energiei se poate răspândi în alte sectoare, inclusiv în sectorul financiar.

Producția de energie este cea mai mare sursă unică de emisii de dioxid de carbon (CO2) la nivel global și, pe măsură ce guvernele iau măsuri împotriva încălzirii globale, va fi transformată fundamental. Uniunea Europeană s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Cea de-a cincea listă de proiecte energetice de interes comun – PCI cuprinde 98 de proiecte: 67 de proiecte în domeniul transportului și stocării energiei electrice, 20 în domeniul gazelor, șase proiecte de rețele de CO2 și cinci proiecte de rețele inteligente.