Specialistii in domeniu inca lipsesc, institutiile de resort sunt slab pregatite si opace, iar costurile conformarii cu standardele UE sunt ridicate. Acestea reprezinta cauzele principale ale lipsei de entuziasm pe care oamenii de afaceri o manifesta fata de procesul de certificare a calitatii. Din pacate, accesul la piata unica este conditionat de obtinerea acestor “garantii de calitate”, fie obligatorii, fie voluntare, dupa normele europene. Reprezentantii mediului de afaceri considera ca majoritatea firmelor din Romania nu vor trece examenul integrarii din acest motiv. “Trebuie sa intelegem ca, peste doi-trei ani, producatorii risca sa-si inchida portile intreprinderilor si sa dea afara zeci de oameni. Autoritatile sunt obliga te sa transmita informatiile legate de importanta certificarilor, pentru a nu ne trezi in 2007 intr-o criza”, spune Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia.
Si autoritatile au probleme
Capacitatea institutiilor responsabile cu elaborarea standardelor si acordarea certificarilor este, insa, redusa, in Romania, comparativ cu necesitatile din piata. Spre exemplu, asociatiei principale de acreditare din Romania, RENAR, i-a fost suspendata de catre expertii europeni activitatea pentru cele mai importante trei domenii: laboratoare de incercare, organisme de certificare a sistemelor de management al calitatii, organisme de certificare a conformitatii. Adica nici un certificat de calitate emis de catre institutii din Romania nu mai este recunoscut pe plan european.
“Suspendarea afecteaza procesul de integrare a Romaniei si, in mod direct, firmele. Daca situatia nu se va rezolva, acestea vor fi nevoite sa solicite acreditarea de la organisme din strainatate”, a spus Fanel Iacobescu, presedintele RENAR.
Din nefericire, producatorii romani sunt nevoiti sa apeleze la institutii din strainatate din mai multe motive, costurile fiind exorbitante. Spre exemplu, o companie din domeniul productiei de subansamble auto, a platit pentru “aventura” certificarii in Germania peste 10.000 de euro. “Pentru domeniul nostru nu exista organisme autohtone de informare si certificare pentru standardele europene. In plus, nici macar normele romanesti nu au fost actualizate. Am obtinut autorizarea din Germania, cu un efort financiar enorm”, explica Costin Neagu, seful departamentului de calitate la Mefin Sinaia.
Daca lucrurile vor evolua pe un trend firesc si RENAR isi va relua activitatea, agentii economici vor putea obtine certificatele la preturi mai mici. Taxele platite organismelor de acreditare sunt, insa, numai o parte din costurile totale. De exemplu, investitiile necesare unei fabrici de lapte pentru a se conforma standardelor “costa mai mult decat certificarea in sine. Practic, tarifele reprezinta doar 1-2% din suma investita pentru implementarea sistemului de calitate in industria alimentara”, spune Dinu Georgica, directorul CertRom.
Potrivit expertilor consultati, la o firma cu 50 de angajati, preturile practicate pentru implementarea sistemelor de calitate pot ajunge la 1.300 de euro. Unii reprezentanti ai mediului de afaceri considera ca nu toate autorizatiile emise in Romania sunt date pe merit. “La noi, pana si normele sunt interpretate. Daca ar fi controlate exigent, trei sferturi dintre certificarile acordate ar cadea”, spune Adrian Izvoranu, director general al Confederatiei Patronale a Industriei Serviciilor si Comertului din Romania. Tot el atrage atentia asupra unui mit fals legat de implementarea sistemelor de calitate: “Unii se bazeaza pe faptul ca, daca nu vor putea vinde in UE, mai au totusi acces pe piata romaneasca. Nu este adevarat. Romania va deveni si ea o piata europeana reglementata”, conchide Izvoranu. Pana la acel moment mai este foarte putin timp si aproape 300.000 de companii sunt corigente inca la examenul de calitate.
“Suspendarea activitatii RENAR afecteaza procesul de integrare si, mai mult, obliga firmele sa apeleze la institutiile europene pentru obtinerea certificatelor de calitate.”
Fanel Iacobescu,
presedinte RENAR
Costuri estimative la certificarea companiilor
Domenii obligatorii pentru certificare
Domeniile reglementate:
• Echipamente de joasa tensiune
• Recipiente sub presiune • Jucarii
• Produse pentru constructii
• Compatibilitate electro-magnetica
• Masini industriale
• Echipamente individuale de protectie
• Aparate de cantarit cu functionare neautomata
• Dispozitive medicale implantabile active
• Arzatoare cu combustibil gazos
• Cazane pentru apa calda
• Explozibili utilizati in scopuri civile
• Dispozitive medicale
• Medii potential explozive
• Ambarcatiuni de agrement • Ascensoare
• Echipamente de refrigerare
• Echipamente sub presiune
• Echipamente terminale de radio si telecomunicatii
• Dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro
• Echipamente marine
• Ambalaje si deseuri de ambalaje
Cum se obtin certificatele de calitate
• La firma: inainte de a completa cererea de certificare, se constituie o echipa de lucru si se elaboreaza documentele fie numai de angajati, fie cu ajutorul unui consultant. In urma implementarii sistemului se asigura o functionare corecta.
• Impreuna cu organismul de implementare: dupa ce se completeaza cererea de certificare se incheie contractul de certificare si supraveghere cu institutia de certificare. Aceasta evalueaza documentele firmei si analizeaza sistemul de implementare a activitatilor pe linie de calitate. In cazul in care se inregistreza neconformitati majore, companiile sunt obligate sa aplice masuri corective la finalul carora companiile cer un nou audit.
• Decizia de acordare a certificatului de catre institutia de certificare implica o supraveghere stricta privind mentinerea conditiilor de certificare timp de trei ani. La sfarsitul acestei perioade, procesul se reia.
