Constrangerile financiare si posibilitatile de creditare reprezinta cele mai importante probleme pe care le intampina sectorul privat in tarile din aceasta zona. Organizatia internationala a realizat studiul in randul a peste 3.000 de companii din Europa Centrala si de Est, dar o analiza a sectorului privat a fost realizata doar pentru tarile din estul Europei.Francesca Pissarides, analist BERD, crede ca, din punct de vedere financiar, exista doua elemente care se opun dezvoltarii sectorului pri
Constrangerile financiare si posibilitatile de creditare reprezinta cele mai importante probleme pe care le intampina sectorul privat in tarile din aceasta zona. Organizatia internationala a realizat studiul in randul a peste 3.000 de companii din Europa Centrala si de Est, dar o analiza a sectorului privat a fost realizata doar pentru tarile din estul Europei.
Francesca Pissarides, analist BERD, crede ca, din punct de vedere financiar, exista doua elemente care se opun dezvoltarii sectorului privat din tari precum Romania, Albania, Bulgaria, Macedonia, Croatia, Iugoslavia sau Bosnia-Hertegovina. In primul rand, posibilitatile de finantare sunt insuficiente, astfel incat dezvoltarea sau infiintarea companiilor private este foarte dificila.
In studiul BERD se mai spune ca o crestere a sustinerii sectorului privat din partea sectorului bancar din tarile respective ar trebui acompaniata de eforturi guvernamentale in sensul imbunatatirii climatului investitional. Un rol la fel de important ar trebui sa il detina si institutiile guvernamentale care ofera consultanta in afaceri. In al doilea rand, expertii occidentali sunt de parere ca mentinerea instrumentelor traditionale in ultimii zece ani, adica a imprumuturilor nerambursabile din partea donatorilor internationali, nu se mai justifica.
Statisticile internationale au aratat ca doar 25% dintre intreprinderile private care au beneficiat de astfel de finantari au reusit in afaceri, iar restul de 75% au cheltuit in mod inutil sumele primite de la Guvern.
Studiul BERD explica de la bun inceput un lucru deja cunoscut oricarui analist politic sau om de afaceri: sud-estul Europei a fost in ultimii zece ani zona cu cele mai reduse performante in sensul dezvoltarii economice.
Industrii deformate si depasite din punct de vedere concurential
s-au mentinut drept frane ale unor tranzitii la economia de piata, motiv pentru care tarile din aceasta parte a Europei sunt si acum pe ultimul loc in toate statisticile economice. In ciuda unor progrese relativ insemnate in zona liberalizarii comertului si a cursului de schimb dintre monedele nationale si cele occidentale, multe dintre politicile economice ale tarilor economice au avut un sens invers decat cel normal.
Probleme cu productivitatea muncii
30% dintre companiile prezente in studiul BERD au raportat scaderi ale cifrelor de afaceri in ultimii trei ani. In aceeasi perioada, peste 46% dintre firme au reusit performante economice pozitive in sensul cresterii vanzarilor, iar 25% spun ca si-au mentinut veniturile la niveluri asemanatoare in perioada 1998-2000. Legate de performantele macroeconomice ale tarilor din care provin, doar 20% dintre companiile din Europa de Est pot spune ca le merge bine si ca profitul realizat este cel prognozat.
Viata cea mai grea o duc deocamdata companiile care au intrat in proprietatea investitorilor privati in urma unor privatizari. Analiza BERD arata insa si un aspect interesant in ideea in care productivitatea muncii in companiile private este mult mai redusa, comparativ cu firmele privatizate. Dar atat pentru firmele care au avut inca de la infiintare o forma privata, cat si pentru fostele companii de stat, productivitatea muncii creste in functie de marimea capacitatii de productie respective. Acest lucru nu este insa valabil si pentru firmele care au ramas in proprietatea statului. Intre 55-60% dintre aceste companii continua sa raporteze scaderi ale vanzarilor, reduceri de personal si pierderi financiare. Supravietuirea lor tine de deciziile guvernelor respective, motivatia venind din protectia sociala a angajatilor. Analistii occidentali sustin, de altfel, ca nici una dintre tarile din Europa de Est nu a avut pana in prezent curajul sa taie in carne vie, din moment ce firmele respective continua sa existe fara nici un fel de motivatie economica.
La firmele private nou-infiintate scaderea productivitatii muncii poate fi explicata prin faptul ca se tine cont mai mult de calitatea muncii decat de cantitatea ei.
Privatii nu sunt inca adeptii restructurarilor?
Studiul realizat de BERD arata un lucru destul de interesant: in randul companiilor existente inainte de 1989, exista diferente foarte mici in privinta deciziilor de restructurare a activitatilor intre firmele privatizate si cele care au ramas in proprietatea statului. Chiar daca analistii occidentali se asteptau ca pierderea pietelor de desfacere sa forteze companiile privatizate sa reduca numarul de personal sau sa inchida capacitatile de productie neperformante, realitatile de la fata locului au aratat cu totul altceva. Companiile privatizate au luat mai degraba masuri strategice care au drept cuvant de ordine asteptarea. Introducerea de noi produse a fost amanata pe perioade de timp care inseamna chiar cinci-zece ani.
In schimb, investitorii privati nou intrati pe piata au lansat campanii agresive de marketing, care s-au materializat in noi locuri de munca. Asa cum era de asteptat, companiile nou infiintate sunt mult mai dispuse la deschiderea de noi capacitati de productie si crearea de noi locuri de munca decat firmele de stat sau cele privatizate.
Pe de alta parte, in mod cu totul surprinzator, 25% dintre companiile privatizate intervievate au declarat ca nu exista competitie pentru produsele pe care le vand pe piata interna.