Spre deosebire de potenţialul intelectual al unei persoane (IQ), care rămâne relativ constant pe tot parcursul vieţii, abilităţile care ţin de inteligenţa emoţională (EQ) pot fi dezvoltate încontinuu. Cercetările demonstrează că succesul companiilor se bazează pe inteligenţa emoţională a angajaţilor.
De ce oameni cu un nivel mediu de pregătire sau de inteligenţă au succes în viaţă şi alţii, tobă de carte, nu? Istoria este plină de astfel de exemple! Se pare că răspunsul l-a găsit Daniel Goleman, în urmă cu puţini ani. Psihologul american explică acest paradox prin nivelul inteligenţei emoţionale (EQ). Din studiile întreprinse a reieşit că peste 80% din factorii care determină succesul profesional şi obţinerea unui nivel ridicat de satisfacţie în viaţă sunt asociaţi cu nivelul de inteligenţă emoţională.
„Inteligenţa emoţională reprezintă capacitatea de percepere, înţelegere şi utilizare a emoţiilor, în vederea luării deciziilor optime şi punerii lor în practică, într-o manieră cât mai eficientă“, explică Daniel Bichiş, trainer EQ. Din discuţiile purtate cu participanţii la programele de NLP şi EQ, specialistul de la Competent Consulting a tras concluzia că problemele cele mai grele sunt cele de colaborare cu oamenii, şi nu cele de matematică sau de tehnică pură. „Foarte puţine sunt operaţiile logice, abstracte, pe care le facem numai în mintea noastră. Majoritatea raţionamentelor noastre sunt legate de contextul social, extrem de complex, în care trăim. Emoţiile sunt o modalitate de integrare mai eficienţă şi chiar mai veche decât limbajul.“
Un studiu realizat recent de Competent Consulting asupra unui eşantion reprezentativ la nivelul întregii ţări a permis identificarea tipurilor de emoţii manifestate în cadrul companiilor din România şi cuantificarea efectului pe care nivelul de inteligenţă emoţională îl are asupra managerilor şi angajaţilor acestora. Rezultatele sunt surprinzătoare. Avem o inteligenţă emoţională peste nivelul mediu al americanilor. „Rezultatele bune sunt determinate de optimismul puternic al românilor, indicator la care am înregistrat valori mari. Avem probleme la nivelul autocontrolului impulsurilor“, explică Daniel Bichiş. Surprinzătoare sunt şi alte date comparative.
În SUA, se constată că nivelul de epuizare indus de stres creşte odată cu nivelul ierarhic al angajaţilor în companie. La români, s-au înregistrat valori ale acestui indicator din ce în ce mai mici la nivelurile superioare de conducere. Cei mai stresaţi sunt şomerii şi angajaţii de pe poziţiile de execuţie. Cel mai puţin stresaţi sunt şi antreprenorii bărbaţi, cărora, se pare, haosul economic, legislativ, politic le prieşte. Studiul arată că şi femeile care se află în funcţii de conducere la nivel înalt sunt foarte puţin stresate.
Femeile au EQ mai mare decât bărbaţii
Rezultatele studiului „Inteligenţa emoţională la locul de muncă 2007“ pun în evidenţă particularităţi care permit ierarhizări obiective. Femeile au un coeficient mai mare al inteligenţei emoţionale decât bărbaţii (101 faţă de 99, la nivelul ţării). Diferenţieri apar şi pe regiuni. Regiunea de Vest şi Sud-Vest (Banat, Crişana, Gorj şi Oltenia) conduc detaşat, valorile EQ cele mai ridicate fiind înregistrate la sexul feminin din Banat şi Crişana. La polul opus, se află bărbaţii care locuiesc în regiunile de dezvoltare Nord-Est şi Sud (Moldova, Bucovina, respectiv Muntenia), care au niveluri EQ semnificativ mai reduse. Bucureştenii şi locuitorii din regiunile de dezvoltare Centru, Sud-Est si Nord-Vest prezintă niveluri EQ medii. Dacă bărbaţii şi femeile din Bucureşti au niveluri EQ foarte apropiate, în celelalte trei regiuni, femeile îi depăşesc pe bărbaţi din acest punct de vedere cu cinci până la opt puncte.
Extrem de interesantă este şi distribuţia echilibrului emoţional la nivelul ţării, adică a balanţei dintre emoţiile pozitive şi cele negative trăite la locul de muncă. Cei mai pesimişti sunt bărbaţii din regiunea de Sud-Vest (Banat şi Crişana). La polul opus se situează atât femeile, cât şi bărbaţii din Nord-Est (Moldova şi Bucovina). Cele mai multe emoţii pozitive sunt raportate de către femeile din centrul, sud-estul si vestul României (Ardeal, Dobrogea, Banat şi Crisana).
Ne diferenţiem de alte popoare, în special faţă de americani, şi în privinţa efectului nivelului de studii asupra echilibrului emoţional şi nivelului EQ. Cel mai precar echilibru emoţional îl au bărbaţii cu studii doctorale, în timp ce absolvenţii şcolilor profesionale sunt cei care au cea mai pregnantă deplasare spre pozitiv a gamei de emoţii pe care le simt în legătură cu activitatea profesională. În cazul femeilor, se observă o scădere continuă a nivelului de echilibru emoţional odată cu creşterea nivelului de instrucţie, de la absolventele de liceu, care au nivelul cel mai ridicat de optimism şi satisfacţie, până la absolventele cursurilor postdoctorale, care sunt mult mai predispuse să asocieze activitatea lor profesională cu emoţii negative. Bărbaţii cu doctorat sunt cei mai ineficienţi, la polul opus fiind cei cu masterat. O situaţie similară apare la femei, dar cu o treaptă de educaţie mai sus. Cele mai eficiente sunt cele cu doctorat, în timp ce femeile care au absolvit şi studii postdoctorale sunt cele mai ineficiente. Nivelul cel mai redus de inteligenţă emoţională este înregistrat în cazul bărbaţilor având o pregătire profesională minimă (şcoală generală), urmaţi în mod paradoxal de cei care au absolvit un doctorat. În schimb, bărbaţii care au urmat cursuri post-doctorale au cel mai ridicat nivel EQ. Paradoxul se repetă şi la femei: cel mai scăzut nivel EQ a fost înregistrat în cazul absolventelor şcolilor profesionale, urmate de cele care au urmat cursuri postdoctorale. Nivelul cel mai ridicat este înregistrat de femeile având doar şcoala generală, urmate de cele care deţin un doctorat. Concluzia trasă de Daniel Bichiş: „Nu ne valorificăm potenţialul uman la adevărata capacitate, ceea ce aduce dezechilibre majore emoţionale. Valorile sunt discrepante şi în comparaţia făcută cu alte ţări dezvoltate.“
O formulă de calcul al eficienţei
«Cunosc firme din România care au reuşit să-şi dubleze constant cifra de afaceri în ultimii ani, datorită alocării constante a 5% din profit pentru dezvoltarea personală a angajaţilor.»
Daniel Bichiş, trainer EQ, Competent Consulting
Antreprenorii au un nivel mediu de EQ
O analiză pe domenii de activitate asupra nivelului EQ pune în evidenţă informaţii la fel de interesante. Nivelul cel mai redus de inteligenţă emoţională îl au bărbaţii care lucrează în agricultură, urmaţi de cei din construcţii, ONG-uri, învăţământ şi cercetare. Nivelul EQ cel mai ridicat îl au bărbaţii din administraţia publică. În cazul femeilor, nivelul cel mai redus al EQ îl au cele care lucrează în agricultură, în timp ce nivelul cel mai ridicat îl au femeile care lucrează în construcţii. Antreprenorii, atât bărbaţi cât şi femei, au nivel mediu de inteligenţă emoţională, în schimb manifestă o predominanţă marcată a emoţiilor pozitive legate de activitatea lor profesională. Dintre persoanele active, nivelul EQ cel mai scăzut îl au persoanele de ambele sexe care ocupă funcţii de execuţie sau de supervizare, constatându-se o creştere continuă a nivelului EQ de-a lungul scării ierarhice, până la top-manageri. Raportându-ne tot la categoria persoanelor active, studiul ilustrează că nivelul EQ cel mai scăzut îl au bărbaţii care lucrează în organizaţiile mici (1-50 angajaţi), precum şi femeile care lucrează în organizaţiile foarte mari (peste 5000 angajaţi).
Relevanţă prezintă şi indicatorii calculaţi în funcţie de dimensiunea firmei în care lucrează respondenţii. În cazul femeilor, nivelul cel mai redus de optimism apare la cele care lucrează în organizaţiile cu 501-5.000 angajaţi, în timp ce femeile care îşi desfăşoară activitatea în companiile mici (1-10 angajaţi) şi în cele mari, cu peste 5.000 angajaţi, sunt mult mai predispuse să asocieze activitatea lor profesională cu emoţiile pozitive. Cel mai precar echilibru emoţional îl au bărbaţii care lucrează în organizaţiile cu 1.001-5.000 angajaţi. Cei mai optimişti bărbaţi sunt cei care lucrează în organizaţiile cu 11-25, respectiv cu 501-1.000 angajaţi.
Autorul acestui amplu proiect de cercetare, Daniel Bichiş, consideră că rezultatele sunt relevante pentru viitor, din perspectiva modului în care managerii vor aborda strategiile de dezvoltare personală şi organizaţională. „În străinătate, sunt programe speciale pentru dezvoltarea inteligenţei emoţionale începând cu copiii de la grădiniţă. În Anglia, Olanda, Africa de Sud, Australia există programe de dezvoltare a EQ în şcoli, deoarece s-a constatat efectul social benefic al acestora în timp.“ Investiţia în dezvoltarea EQ aduce beneficii uriaşe nu numai în competenţele legate de interacţiunea în cadrul organizaţiilor, ci şi în ansamblul dezvoltării societăţii.
