Astfel, numărul firmelor suspendate a scăzut cu 39% în primele 4 luni din 2020, față de aceeași perioadă din 2019, ajungând la 3.323 de companii, iar numărul companiilor care au intrat în insolvență a scăzut și el cu 33%, la 3.323 de companii.
Radierile și dizolvările s-au redus și ele cu 35% în primele luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, la 23.550, iar numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a crescut în acest an cu 4%, la 1.378.806 în 30 aprilie 2020.

Ne bucură să lansăm un nou raport, extrem de util partenerilor noștri, și anume KeysFin Quarterly Macro Update, care își propune să ofere o analiză obiectivă, concisă și, totodată, complexă, a stării economiei locale. Bineînțeles, va fi un efort susținut să actualizăm acest raport, însă considerăm că mediul antreprenorial românesc are nevoie de toti acești indicatori pentru a lua deciziile potrivite la momentul oportun.

Cu atât mai mult cu cât vedem un răspuns rapid din partea companiilor, care își reorganizează activitatea, întrucât, în mod evident, își doresc să se redreseze. a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Cele mai multe companii suspendate sunt din sectoarele: comerț (973 de companii, respectiv 29% din total), activități profesionale (287 de companii, respectiv 8.6% din total) și industria prelucrătoare (247 de companii respectiv 7,4% din total).

Din punct de vedere geografic, cele mai multe companii suspendate sunt înregistrate în București (320 de companii respectiv 9,6% din total), Cluj (182 de companii, respectiv 5,5% din total) și Bihor (165 de companii respectiv 5% din total.

După cum era de așteptat, pe fondul incertitudinilor generate de pandemia de coronavirus înmatriculările de companii au scăzut în primele 4 luni din acest an cu 47% față de aceeași perioadă din 2019, la 29.780 de companii nou-înființate.

IMM Invest, colacul de salvare care încă nu salvează pe nimeni

Băncile au aprobat mai puțin de 1% dintre cererile de credit venite prin intermediul programului IMM Invest în aproape 2 luni de la debutul programului, respectiv aproximativ 5.000 de credite dintre cele peste 58 de mii declarate eligibile în prima etapă de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM).

Aproximativ 500 de credite, în valoare de 330 milioane de lei au fost transmise către FNGCIMM pentru acordarea garanției, precum și a ajutorului de stat.

Cu toate acestea, analiștii KeysFin subliniază faptul că în primă fază băncile sunt cele care finanțează companiile (Guvernul oferă doar garanții băncilor) și acestea vor alege firme respectiv proiecte bancabile iar majoritatea IMM-urilor nu îndeplinesc criteriile minime.

Companiile funcționează la turații scăzute, cu mai puțini angajați

Pe 28 mai existau aproape 596 mii de contracte de muncă suspendate (în șomaj tehnic) cu 167 de mii în industria prelucrătoare (28%), 99 mii (18%) în hoteluri și restaurante și aproape 94 de mii în comerț (16%). Indicatorul a scăzut cu 43% față de vârful din 13 aprilie și a rămas cu 19% peste nivelul din 30 martie, data la care Ministerul Muncii a început publicarea datelor.

Șomajul tehnic a ajutat temporar companiile puternic afectate de pandemie, care aveau nevoie de această facilitate pentru a-și păstra angajații, pe termen scurt (aproximativ 1,1 milioane de angajați la solicitarea a 129 de mii de angajatori).

Ca rată, urmărind metodologia de calcul a ratei șomajului, numărul de contracte de muncă suspendate/populația activă (9 milioane de persoane în T4 2019 potrivit INS) în prezent avem un procent de 7%.

Spre deosebire de caracterul temporar al suspendărilor, îngrijorătoare rămâne tendința neîntreruptă de creștere a numărului contractelor de muncă încetate (creștere de 286% față de 30 martie), la aproape 430 de mii în 28 mai, evoluție care se va transmite însă doar parțial și în creșterea ratei șomajului (în contextul continuării sprijinului guvernamental anunțat recent: 41,5 % din salariul de bază la revenirea din șomaj tehnic și sprijin pentru angajarea persoanelor de peste 50 de ani, tinerilor și a cetățenilor români reveniți în țară după pierderea locurilor de muncă din străinătate).

Pe sectoare, distribuția diferă de cea a contractelor suspendate: comerțul și industria prelucrătoare reprezintă aproximativ 18% din total, fiecare, urmate de construcții cu 15%.

Potrivit datelor INS, numărul de șomeri (15-74 ani) a crescut în aprilie la 432.000, rata șomajului majorându-se cu 0,2 puncte procentuale față de martie, la 4,8% (cel mai ridicat nivel din ultimii 2 ani și jumătate.

Veniturile bugetare de stat, în scădere

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2020 a înregistrat undeficit de 26,8 miliarde lei (2,5% din PIB), în creștere cu 135% față de aceeași perioadă din 2019.

Veniturile bugetului general consolidat au fost de 98,2 miliarde de lei (9,1% din PIB) în primele patru luni ale anului 2020, în scădere cu 1,3% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat de 125 miliarde de lei (11,6% din PIB) au crescut în primele 4 luni din 2020 cu 12,7% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Statul se împrumută mai mult, iar populația economisește mai mult

Potrivit datelor BNR, creditul guvernamental s-a majorat în aprilie cu 3,0% față de martie 2020, la 130,1 miliarde de lei. În raport cu aprilie 2019, creditul guvernamental s-a majorat cu 29% (25,6% în termeni reali).

De cealaltă parte, soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut în aprilie cu 0,5% (-0,8% în termeni reali) față de martie 2020, ajungând la 271,1 miliarde de lei.

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au majorat în aprilie cu 0,7% față de luna martie 2020, la nivelul de 378,4 miliarde de lei și au crescut cu 12,2% (9,2% în termeni reali) față de aprilie 2019.

BNR intervine în favoarea mediului privat

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis pe 29 mai 2020 reducerea ratei dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an (minimul din 8 noiembrie 2017) de la 2% pe an începând cu 2 iunie și continuarea efectuării de operațiuni repo și a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piața secundară.

A fost a doua decizie de relaxare monetară din acest an, după cea din 20 martie când BNR anunța reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, până la 2,00% și îngustarea coridorului ratelor dobânzilor facilităților permanente la ±0,5 puncte procentuale.

Tot atunci, s-a decis efectuarea de operațiuni repo în vederea furnizării de lichiditate instituțiilor de credit, precum și cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară fapt care a însemnat o adevărată gură de oxigen pentru Ministerul Finanțelor (randamentul obligațiunilor cu scadența la 10 ani coborând de la aproape 6% pe 19 martie la 4% la începutul lui iunie), evitând astfel o transmisie a scumpirii finanțării la nivelul economiei reale (populație și companii).