Investitiile straine din Romania sunt mult mai mici decat cele de care au beneficiat cele trei state mult mai avansate din punctul de vedere al tranzitiei: Ungaria, Polonia si Republica Ceha. Iar in categoria investitii sunt incluse si preluarile societatilor de stat care au fost incluse in programele de privatizare. De altfel, cele mai mari investitii straine din Romania sunt legate de privatizarea societatilor de stat. O alta componenta importanta, care atrage capital strain, sunt tranzactiile realizate prin preluarea partiala sau integrala a unor companii private. si din acest punct de vedere activitatea din Romania este redusa, putine societati private fuzionand sau fiind achizitionate de altele.

Un studiu realizat de compania PricewaterhouseCoopers in perioada 1995-2001, pe baza informatiilor publice referitoare la tranzactiile din sectorul privat (exclusiv privatizarile) pentru sapte tari din Europa Centrala si de Est (Bulgaria, Republica Ceha, Ungaria, Polonia, Romania, Rusia si Slovacia), evidentiaza avansul pe care l-a luat grupul celor trei state: Ungaria, Polonia si Cehia, fata de restul plutonului. Economiile acestor state au reusit sa atraga cele mai multe dintre investitiile straine realizate in regiune. In plus, in anul 2001, de exemplu, 91% din cele 839 de tranzactii in domeniul privat s-au concentrat tot in aceste trei tari, plus Rusia. Bulgaria, Romania si Slovacia au contat cu mai putin de 30 de tranzactii fiecare. Surprinzator este interesul pentru piata ruseasca. Cu 237 de fuziuni si achizitii – 28% din total – Rusia s-a clasat pe primul loc dintre tarile fost-comuniste. Insa potentialul pietei rusesti este imens. In 2001, piata de fuziuni si achizitii a Rusiei a reprezentat doar 0,8 din produsul intern brut – PIB. Daca se iau in calcul si imensele rezerve naturale de care dispune aceasta tara, se poate spune ca acest proces este de abia la inceput.

Bulgaria si Romania se afla de abia la inceputul activitatii de fuziuni si achizitii „pure”, adica altele decat cele realizate in cadrul procesului de privatizare. Rezultatele studiului PricewaterhouseCoopers releva faptul ca decalajul fata de Polonia, Ungaria si Cehia se datoreaza, in mare parte, ritmului mai lent al privatizarii si al cresterii economice. Pentru Romania, se asteapta o crestere a achizitiilor si fuziunilor. Un numar de fonduri de investitii se apropie de data predeterminata de iesire de pe piata si vor cauta sa isi vanda pachetele de actiuni detinute. Un exemplu in acest sens este preluarea societatii Arctic Gaesti de compania turca Acearlik. Tendintele pietei din regiune sunt date de istoricul tranzactiilor realizate in Polonia, Ungaria si Cehia. Incepand cu 1997, numarul tranzactiilor in care au fost implicati investitori locali a fost in crestere. In 1997, numarul acestora reprezenta 42% din totalul tranzactiilor, pentru ca in 2001 sa atinga 52%. Pentru toate tarile analizate in 2001, ponderea tranzactiilor cu investitori locali a reprezentat 59% din total. Un factor care conduce la cresterea investitiilor autohtone in detrimentul celor straine il reprezinta procentul ridicat al investitiilor straine in special pe pietele mai mature. Multi dintre investitorii autohtoni sunt in realitate filiale ale companiilor multinationale. Acest fapt se observa cel mai bine in Ungaria, unde 30% din tranzactiile autohtone au legatura cu firma mama din occident.

Dintre investitorii straini, cele mai active companii provin din Germania, SUA, Franta, Olanda si Austria. Din totalul investitiilor straine, 17% au fost realizate de firme germane, care au investit, cu precadere, in Cehia, Ungaria si Polonia. Austria a investit in special in tarile vecine: Cehia si Ungaria. Olanda s-a orientat spre Polonia si mult mai putin spre restul statelor din regiune. In schimb, SUA si-a indreptat atentia spre Rusia, unde, in anul 2001, a incheiat zece tranzactii. Celelalte tari au efectuat mai putin de cate patru tranzactii in Rusia. Cele mai atractive domenii au continuat sa fie industria prelucratoare, serviciile financiare si industria alimentara si a bauturilor. Serviciile financiare sunt pe locul doi, insa in 2001 au contat pentru cele mai mari tranzactii. Bancile europene vor continua sa faca noi achizitii in Europa Centrala si de Est, avand in vedere ca se asteapta cresteri semnificative in activitatea de asigurari de viata, pensii private si alte servicii financiare destinate persoanelor fizice.