Bugetul Ministerului Energiei în 2025: investiții record și priorități strategice
Ministerul Energiei beneficiază în 2025 de un buget de 14,7 miliarde de lei, cu 152% mai mare decât în anul precedent. Majoritatea acestor fonduri sunt alocate proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile, precum PNRR și Fondul pentru Modernizare.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că acest buget reflectă un angajament pentru dezvoltarea sectorului energetic, cu investiții în energie sigură, ieftină și curată. Potrivit acestuia, peste 75% din buget este destinat acestor investiții esențiale pentru securitatea energetică a României.
„Avem un buget bazat pe responsabilitate şi proiecte de dezvoltare, pentru care un leu investit astăzi poate genera un efect de multiplicare pentru viitor. În energie, avem un buget de 14,7 miliarde lei, cu peste 152% mai mare decât anul trecut. De ce? Pentru că cea mai mare parte a creditelor bugetare merg pe proiectele din fonduri nerambursabile, PNRR şi Fondul pentru Modernizare. Peste 75% din bugetul nostru este pentru aceste investiţii vitale pentru România cu energie sigură, ieftină şi curată – în această ordine de priorităţi. Am promis că facem revoluţie în energia României şi ne ţinem de cuvânt”, a scris ministrul sâmbătă, pe pagina sa de Facebook.
Sebastian Burduja, despre susținerea schemei de compensare-plafonare
Unul dintre obiectivele principale ale bugetului din 2025 este susținerea schemei de compensare-plafonare a prețurilor la energie. Pentru aceasta, au fost alocate 1,5 miliarde de lei, permițând continuarea mecanismului care a asigurat printre cele mai mici prețuri la gaz și energie electrică din Uniunea Europeană.
Ministrul Sebastian Burduja a precizat că în următoarele una-două săptămâni, Guvernul și Coaliția vor decide asupra variantei finale a schemei de compensare-plafonare. Burduja a subliniat că autoritățile vor continua să protejeze consumatorii, asigurându-se că nimeni nu va fi lăsat fără sprijin.
„Este un buget cu jumătate de miliard mai mare decât cel cu care am pornit în 2024, ceea ce permite în continuare susţinerea schemei prin plata sumelor restante. În perioada imediat următoare, în 1-2 săptămâni, Coaliţia şi Guvernul vor decide asupra variantei finale pentru schema de compensare-plafonare, iar garanţia este că românii vor fi în continuare protejați şi ca nu vom lăsa pe nimeni în urmă”, a subliniat Burduja.
Investiții strategice și proiecte majore
Bugetul Ministerului Energiei acoperă, de asemenea, finanțarea unor proiecte energetice importante. Printre acestea se numără:
- Continuarea exproprierilor pentru proiectele energetice reluate după decenii de blocaje, cum ar fi hidrocentralele de la Răstolița, Cornetu-Avrig și Pașcani.
- Ajutoare de stat pentru Complexul Energetic Oltenia și Valea Jiului, în baza schemelor aprobate de Comisia Europeană.
- Sprijinirea capacităților de producție pe cărbune, considerate esențiale pentru securitatea energetică a țării. Burduja a precizat că România nu poate renunța la producția de energie pe bază de cărbune fără a avea alternative echivalente. Tranziția se va face de la cărbune la gaz pe termen scurt și mediu, iar pe termen lung de la gaz la energie nucleară.
„Contăm în continuare pe capacităţile bazate pe cărbune pentru securitatea energetică a ţării noastre şi a regiunii, iar principiul director rămâne: nu putem renunţa la capacităţi de producţie în bandă fără a pune în loc grupuri echivalente de producţie în bandă (tranziţia fiind de la cărbune la gaz pe termen scurt şi mediu şi de la gaz la energie nucleară pe termen lung)”, a menţionat Sebastian Burduja.
Fonduri record pentru dezvoltarea energiei nucleare și modernizarea rețelelor
Mai mult de trei sferturi din bugetul Ministerului Energiei este destinat investițiilor, ceea ce reprezintă un record. Aceste fonduri vor fi folosite pentru:
- Programul nuclear național, inclusiv proiecte de modernizare și extindere a capacităților nucleare.
- Centrala de la Iernut, un proiect important pentru securitatea energetică a României.
- Noi capacități de producție și stocare a energiei, precum și pentru modernizarea sistemului de transport și distribuție.
„Cred că este un record în sine şi o garanţie că vom continua anul acesta marile proiecte (programul nuclear, Iernut etc.) şi schemele de sprijin pentru noi capacităţi de producţie şi stocare şi pentru modernizarea sistemului de transport şi distribuţie”, a punctat Sebastian Burduja.
Bugetul pentru anul 2025 a fost aprobat de Guvern sâmbătă și este construit pe o prognoză de creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB.
