Se pot efectua compensari de datorii reciproce intre agenti economici, fara a fi inscrise la Institutul de Management si Informatica Bucuresti? Daca da, care sunt criteriile si pe ce fel de documente? Manole L. – Onesti, Bacau Potrivit Hotararii Guvernului nr. 685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, in vederea diminuarii blocajului financiar si a pierderil
| |
Se pot efectua compensari de datorii reciproce intre agenti economici, fara a fi inscrise la Institutul de Management si Informatica Bucuresti? Daca da, care sunt criteriile si pe ce fel de documente?
Manole L. – Onesti, Bacau
| |
Potrivit Hotararii Guvernului nr. 685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, in vederea diminuarii blocajului financiar si a pierderilor din economie, si Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, incepand cu data de 1 octombrie 1999, se interzice utilizarea altor documente de compensare in afara celor prevazute in regulamentul de compensare aprobat prin prezenta hotarare. Conform acestui regulament, compensarea obligatiilor de plata reciproce dintre persoane juridice se face pe baza de ordine de compensare. Ordinele de compensare au regim special si sunt numerotate din tipografie. Evidenta lor este stricta si reprezinta document justificativ de inregistrare in contabilitate a stingerii creantelor si a datoriilor care au facut obiectul compensarii.
Compensarea poate avea loc la nivelul cel mai mic al datoriilor si creantelor reciproce. Persoana juridica initiatoare este persoana juridica ce solicita stingerea obligatiilor reciproce prin intermediul actului de compensare, iar persoana juridica destinatara este cea care accepta compensarea unei creante prin datoria sa catre initiator. In lantul de compensare, trebuie emise si primite ordine de compensare, astfel incat persoana juridica initiatoare devine si persoana juridica destinatara.
In cadrul Institutului de Management si Informatica din cadrul Ministerului Industriei si Comertului functioneaza serviciul de compensare care, prin compartimente specializate si pe baza informatiilor ce trebuie transmise de persoanele juridice, analizeaza, identifica si prezinta circuitele de compensare, organizeaza sedintele de compensare, emite ordinele de compensare, tine evidenta lor si solutioneaza litigiile.
Contribuabilii, persoane juridice, sunt obligati sa transmita in baza de date a Institutului de Management si Informatica datele privind platile restante mai vechi de 30 de zile, cu o valoare mai mare de 10.000 lei (RON). Dupa introducerea in sistem a datelor, contribuabilii au obligatia sa le actualizeze permanent, la intervale de cel mult 30 de zile, operand modificarile survenite. Cei care nu inregistreaza datorii sau creante mai vechi de 30 de zile si care au o valoare mai mare de 10.000 lei (RON) nu sunt obligati sa transmita informatiile, iar cei care doresc sa intre in sistemul de compensare pot transmite si facturi mai noi de 30 de zile, cu valori mai mici de 10.000 lei (RON)/factura.
Pentru facturi cu valori mai mari de 10.000 lei (RON), compensarea datoriilor neplatite la termenele scadente se va realiza numai in conformitate cu prevederile regulamentului de compensare aprobat prin aceasta hotarare. Pentru sume reprezentand contravaloarea facturilor mai mici de 10.000 lei (RON), inclusiv, compensarea reciproca intre contribuabili, persoane juridice, se poate efectua si in afara cadrului institutional reprezentat de Institutului de Management si Informatica, dar pe baza acelorasi formulare, respectiv a ordinelor de compensare.
| |
O societate inregistrata ca microintreprindere care a avut la inceputul anului 2005 doi angajati, in prezent mai are un angajat cu doua ore pe zi. Incepand din 2006 mai este societatea microintreprindere sau trece la impozit pe profit, urmand a se declara la D.G.F.P. schimbarea?
Catalina Apostoaie – Constanta
| |
Potrivit prevederilor Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, numarul de salariati care se ia in considerare la analiza indeplinirii conditiei privind numarul de salariati reprezinta numarul de persoane angajate cu contract individual de munca, potrivit dispozitiilor Codului muncii, inscrise lunar in statele de plata si/sau in registrul general de evidenta a salariatilor, indiferent de durata timpului de munca. Deasemenea, la analiza indeplinirii conditiei privind numarul de salariati nu se iau in considerare cazurile de incetare a raporturilor de munca ca urmare a pensionarii sau desfacerii contractului individual de munca in urma savarsirii unor acte care, potrivit legii, sunt sanctionate inclusiv prin acest mod. Pentru persoanele juridice care au un singur angajat care demisioneaza in cursul unei luni, conditia privind numarul de salariati se considera indeplinita daca in cursul lunii urmatoare este angajat un alt salariat.
In cazul in care, in cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse nu mai este indeplinita, microintreprinderea are obligatia de a pastra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fara posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmatoare de impozitarea pe venituri, chiar daca ulterior indeplineste conditiile cerute de prevederile legale.
Rezulta ca in situatia in care societatea are permanent un angajat, chiar daca lucreaza doua ore pe zi, daca celelalte conditii referitoare la nivelul veniturilor realizate in anul precedent (nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro) si la capitalul social (este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile locale si institutiile publice) se pastreaza regimul de impozitare. Pentru incadrarea in conditia privind nivelul veniturilor realizate in anul precedent, se vor lua in calcul aceleasi venituri care constituie baza impozabila prevazuta in Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro este cel de la inchiderea exercitiului financiar. La incadrarea in conditia privind capitalul social, nu poate fi microintreprindere persoana juridica romana care are capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati.
| |
De unde reiese (din care articol din Legea nr.507/2004) ca se abroga prevederile privind plafonul de casa?
Felicia Ecobici – Rusca Montana, Caras-Severin
| |
Pana la aparitia Ordonantei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare, referitor la plafonul sumelor in numerar aflate in casieriile proprii ale persoanelor juridice, se prevedea la alineatul 6 al articolului 5 din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare, cu modificarile si completarile ulterioare ca: “Sumele in numerar aflate in casieriile proprii ale persoanelor juridice nu pot depasi, la sfarsitul zilei, plafonul de 20.000.000 lei. Se admite depasirea acestui plafon numai cu sumele aferente platii salariilor si a altor drepturi de personal, precum si altor operatiuni cu persoane fizice, pentru perioada de 3 zile lucratoare de la data prevazuta pentru plata acestora.”
La capitolul II, sectiunea a 2-a, articolul II, punctul 2 din Ordonanta Guvernului nr. 94/2004
se prevedea ca: “Alineatul 6 al articolului 5 va avea urmatorul cuprins:
«Sumele in numerar aflate in casieriile proprii ale persoanelor juridice nu pot depasi la sfarsitul fiecarei zile plafonul de 50.000.000 lei. Se admite depasirea acestui plafon numai cu sumele aferente platii salariilor si a altor drepturi de personal, precum si altor operatiuni programate, pe baza de documente justificative, cu persoane fizice pentru perioada de 3 zile lucratoare de la data prevazuta pentru plata acestora. Prevederile prezentului alineat nu se aplica unitatilor bancare, ale Trezoreriei Statului, de asigurari si financiare.»“
Aceasta prevedere a fost valabila pana la aparitia Legii nr. 507 din data de 17.11.2004, care modifica si aproba Ordonanta Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare. Potrivit prevederilor de la punctul 11 din aceasta lege, la capitolul II sectiunea a 2-a, articolul II, punctul 2 va avea urmatorul cuprins: “Alineatele 6 si 7 ale articolului 5 se abroga.”
In concluzie, alineatul 6 al articolului 5 din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 a fost abrogat. Asta inseamna ca nu mai sunt prevederi referitoare la plafonul sumelor in numerar aflate in casieriile proprii ale persoanelor juridice.
| |
Care sunt prevederile referitoare la impozitul pe profit legate de casarea sau vanzarea unui autoturism inmatriculat pe o societate comerciala cu raspundere limitata?
Maria Rosu – Craiova
| |
nPotrivit prevederilor Codului fiscal si ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia, cu modificarile si completarile ulterioare, castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea sau din scoaterea din functiune a mijloacelor fixe amortizabile se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidentiata in sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaza in baza valorii ramase neamortizate, pe durata normala de utilizare ramasa, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pana la aceasta data.
Valoarea ramasa neamortizata, in cazul mijloacelor fixe amortizabile vandute, este deductibila la calculul profitului impozabil, in situatia in care acestea sunt valorificate prin unitati specializate sau prin licitatie organizata potrivit legii. In categoria unitatilor specializate, se incadreaza persoanele juridice care, potrivit obiectului de activitate, intermediaza instrainarea de proprietati imobiliare si a altor mijloace fixe. Deasemenea, daca exista departamente specializate in structura organizatorica a contribuabililor, se considera indeplinita aceasta cerinta.
Trebuie mentionat ca in cazul mijloacelor fixe amortizabile vandute, prin valoarea fiscala ramasa neamortizata se intelege diferenta dintre valoarea de intrare fiscala si valoarea amortizarii fiscale, din care se scad sumele rezultate in urma valorificarii acestora.
In cazul cheltuielilor inregistrate ca urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea de intrare incomplet amortizata, acestea sunt considerate cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, cu alte cuvinte, cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. Potrivit Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea in activitatea curenta a contribuabilului.