Competiţia dă în clocot pe piaţa îngheţatei

Piaţa îngheţatei, estimată la 160 de milioane de euro, a intrat în atenţia liderului global Unilever, care, cu brandurile Algida şi Napoca, atacă un sector dominat de jucători autohtoni. Printre alimentele la care ar renunţa consumatorii români, dacă preţul lor ar creşte, se numără şi îngheţata, arată un studiu Nielsen. Nu întâmplător, în plină criză, producătorii au preferat să amâne majorările de preţ practicate în trecut şi se axează pe promoţii. Un alt mot

Piaţa îngheţatei, estimată la 160 de milioane de euro, a intrat în atenţia liderului global Unilever, care, cu brandurile Algida şi Napoca, atacă un sector dominat de jucători autohtoni.

Printre alimentele la care ar renunţa consumatorii români, dacă preţul lor ar creşte, se numără şi îngheţata, arată un studiu Nielsen. Nu întâmplător, în plină criză, producătorii au preferat să amâne majorările de preţ practicate în trecut şi se axează pe promoţii. Un alt motiv pentru „îngheţarea preţurilor“ ar putea fi intrarea pe piaţă a unui nou competitor: Unilever, liderul acestui segment la nivel global, cu vânzări anuale de cinci miliarde de euro. Anul acesta, compania a achiziţionat marca românească Napoca şi a devenit distribuitorul local al mărcii internaţionale Algida, care reuneşte brandurile Magnum, Carte d’Or, Cornetto, Viennetta, Cucciolone, Kolorki, Twister şi Big Milk, un produs creat special pentru piaţa românească. „Algida şi Napoca alcătuiesc împreună un portofoliu foarte puternic, care ne oferă posibilitatea să creştem pe piaţă şi chiar să o dezvoltăm“, spune Daniel Bărbulescu, category manager ice cream la Unilever South Central Europe. În ultimii doi ani, vânzările de îngheţată au înregistrat creşteri de două cifre, această piaţă fiind – alături de iaurturi, legume congelate şi băuturi necarbonatate – una dintre cele mai dinamice. Şi consumul a crescut, de la 1,7 litri de îngheţată pe cap de locuitor, în urmă cu patru ani, la 2,6 litri, în 2008. Spre comparaţie, în ţări precum Italia, Suedia şi Statele Unite ale Americii, consumul este de 20 de litri, fapt ce arată că piaţa românească este încă în curs de dezvoltare.

Un produs de impuls

Creşterea valorică a pieţei din 2008 s-a datorat, potrivit reprezentanţilor Unilever, atât majorării preţurilor, cât mai ales migrării consumatorilor către îngheţata de calitate superioară, cu preţuri mai mari, tendinţă observată mai ales în rândul produselor cumpărate pentru a fi consumate acasă.

În România, în­gheţata este „un produs de impuls“, două treimi din volumul total fiind cumpărat pentru consumul imediat, iar res­tul fiind achiziţionat pentru a fi consumat acasă, arată datele pentru perioada mai – septembrie 2008, ale companiei de cercetări de piaţă MEMRB Retail Tracking Services. Chiar dacă majoritatea vânzărilor de îngheţată se realizează în lunile de vară, modul în care este percepută îngheţata de către consumatori a început să se schimbe. Ca urmare, consumul în lunile de iarnă este în creştere, fapt datorat extinderii retailului modern, unde consumatorii pot alege mai uşor produsele, iar promoţiile sunt mult mai atractive.

Retailul tradiţional domină piaţa

O altă tendinţă este preferinţa consumatorilor pentru produse de calitate, unde preţul este mai ridicat, în special în cazul îngheţatei consumate acasă, remarcă Daniel Bărbulescu.

Datele MEMRB arată că aproape jumătate din vânzările de îngheţată din lunile mai – septembrie ale anului trecut au fost făcute în magazinele alimentare mici, iar 15,4% în cele mari. Ponderea vânzărilor de îngheţată din retailul modern (supermarketuri şi hipermarketuri) a ajuns la 16,4%, cu două procente mai mult decât în 2007.

Criza nu opreşte consumul

„În domeniul distribuţiei, eforturile cele mai mari sunt depuse pentru a acoperi cât mai multe magazine de dimensiuni medii şi mici, precum chioşcurile, unde principalele tipuri de produse comercializate sunt îngheţata pe băţ, la cornet, vafele şi sandwich. În schimb, în marile reţele de magazine se vinde cu precădere îngheţata cumpărată pentru acasă, căreia i se asigură un spaţiu larg de expunere şi o bună vizibilitate“, explică Bărbulescu. Tot pe strategia extinderii distribuţiei a mizat şi producătorul local Betty Ice, unul dintre principalii jucători, care deţine o cotă de aproximativ 18% din piaţa locală şi a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. Un lucru este cert: potenţialul de creştere al consumului de îngheţată este evident ridicat, existând premisele ca România să urmeze pe viitor traseul Cehiei şi Poloniei, ţări în care media consumului este de patru litri pe cap de locuitor.

Am testat pe plan local brandurile şi produsele noastre, ca să ne asigurăm că toate elementele mixului de marketing sunt bine primite de către consumatori.
Daniel Bărbulescu, Unilever

Faţă de anii anteriori, piaţa nu a suferit multe schimbări în privinţa consumului, dar este afectată de lipsa de lichidităţi de care suferă o parte din comercianţi.
Vasile Armenean, director, Betty Ice

67,7% din vânzările de îngheţată (în termeni valorici) pe piaţa autohtonă, din mai – septembrie 2008, au revenit companiilor Top Gel, Betty Ice, Nestle Ice Cream, Kubo IceCream şi Alpin’57 Lux, potrivit datelor MEMRB

Topul preferinţelor

Cea mai mare parte din vânzările de îngheţată (65,6%) este reprezentată de segmentul de „impuls“, unde domină îngheţata la pahar/cupă, potrivit datelor MEMRB din perioada mai – septembrie 2008