La trei luni de la debutul campaniei „Dictatura furnizorilor”, am primit de la cititorii nostri peste 100 de e-mailuri, scrisori si telefoane privind nereguli in relatia cu furnizorii de produse si servicii. Mai mult de o treime din aceste mesaje se refereau la societatile de cablu TV, iar nemultumirile exprimate sunt dintre cele mai diverse: de la clauze contractuale abuzive la modul in care angajatii firmelor respective isi trateaza clientii si de la calitatea semnalului pana la continutul grilei de programe.La prima vedere, ar parea normal ca serviciile CATV sa suscite atata pasiune: Romania este una din tarile cu cel mai mare grad de penetrabilitate a retelelor de televiziune prin cablu, numarul abonatilor fiind estimat de Asociatia de Comunicatii prin Cablu (ACC) la 3,5 milioane, aproximativ jumatate din ei avand contract cu unul din cei trei mari jucatori (Astral, RCS si UPC). Pe de alta parte, telefonia fixa ori utilitatile publice (electricitate, apa, gaze, incalzire) au cel putin tot atatia clienti, insa numarul de reactii a fost sensibil mai mic in cazul lor. O explicatie pertinenta ar putea fi ca serviciile celor din urma sunt percepute ca fiind de stat si, prin definitie, proaste si greu, daca nu imposibil, de schimbat, in timp ce firmele de cablu sunt private si, cel putin teoretic, concureaza intre ele.In realitate, arata Andreea Nastase, director de relatii publice al UPC Romania, companiile incep sa se retraga din zonele unde retelele sunt suprapuse. „Atmosfera de la inceputul anilor 90, cu lupte grele si lovituri sub centura, a ramas undeva in urma. Acum, cablistii au inteles ca daca nu ai cel putin 40% din abonatii de pe o scara de bloc, nu esti profitabil”, explica ea.Aceasta strategie i-a suparat pe unii abonati. „In urma cu trei ani, in Timisoara exista o concurenta acerba. Acum un an, orasul a fost impartit literalmente intre doi furnizori (UPC si RCS) si am fost informati de UPC ca trebuie sa ne schimbam contractele, deoarece ei parasesc acel cartier. Ma intreb de ce Consiliul Concurentei nu se autosesizeaza si nu reglementeaza astfel de situatii”, spune stefan Teglas.O veste buna pentru cei nemultumiti ar fi ca, intr-un viitor ceva mai indepartat, ar putea avea acces la sistemul Direct to Home (DTH), respectiv pachete de programe TV transmise prin satelit si receptionate gratie unui decodor. In acest mod, ar fi instaurata o concurenta reala, iar serviciile ar fi accesibile in orice colt al tarii. Problema e ca investitia initiala considerabila si costul ridicat al abonamentului (estimat ca fiind de 8-10 ori mai mare decat cel actual) sunt inca descurajante pentru operatori. si pretul abonamentului, uneori mai mare pentru servicii similare, a fost reclamat. Firmele spun ca diferentele sunt dictate de costuri: chirii mai mari pentru stalpii pe care trece cablul ori taxe locale mai ridicate. In ceea ce priveste continutul grilei – o alta problema des pomenita de cititorii nostri – cablistii sustin ca acesta este limitat de capacitatea retelei dintr-o localitate sau alta. Iar cum inlocuirea acesteia presupune costuri ridicate (practic, constructia unei retele paralele, mai „incapatoare”), unele companii s-au axat, deocamdata, pe investitii in relatiile cu clientii. „Credem ca e important sa avem un personal amabil si prompt, sedii primitoare si sa comunicam cu abonatii”, spune Andreea Nastase. Insa nu toata lumea pare a fi dispusa sa astepte ca firmele din domeniu sa devina mai prietenoase cu clientii. Asociatia pentru Protectia Consumatorilor (APC Romania) a actionat in judecata unul din numele grele din industrie, RCS, pentru a-l determina sa elimine din contract o serie de clauze considerate abuzive. Laura Pascu, PR manager al APC Romania, spune ca si contractele altor firme din domeniu contin prevederi in neregula. „Pe baza sesizarilor primite de la consumatori, am intocmit o lista intreaga cu clauze pe care clientii nu ar trebui sa le accepte”, explica ea. Nici reprezentantii RCS, nici cei ai concurentei nu au dorit sa comenteze actiunea intentata de Asociatie. Surse din piata afirma, totusi, ca procesul i-a pus pe ganduri pe unii manageri, care se tem ca mediatizarea evenimentului ar putea, pe de o parte, sa atraga atentia autoritatilor asupra domeniului si a modului in care este reglementat acesta si, pe de alta parte, sa-i determine si pe altii sa intenteze actiuni similare.
CE NEMULTUMIRI AU OAMENII SI CE RASPUND CABLISTII
· Numarul mic de canale receptionate, neintroducerea unor canale nou-aparute sau disparitia unor canale vechi – capacitatea retelei a ajuns la limita
· Costul ridicat al abonamentului in comparatie cu alte localitati, pentru servicii similare sau chiar mai proaste – se percep chirii mai mari pentru stalpi, sedii ori taxele locale sunt mai ridicate
· Scumpirea abonamentului – cresc preturile la utilitati (mai ales la energia electrica) si canalele difuzate cer bani din ce in ce mai multi
· Lipsa unei retele concurente paralele – costuri de operare mari si lipsa de profitabilitate in absenta unui numar minim de abonati.
CE II MAI NEMULTUMESTE PE CONSUMATORI
Continuam sa va prezentam reactiile pe le-au provocat articolele aparute in cadrul campaniei „Dictatura furnizorilor”:
Nicolae Teglas, Miercurea Ciuc: „Din pacate, in orasul nostru exista osingura firma furnizoare de servicii de cablu TV, respectiv Astral. In decursul anilor, am solicitat includerea in grila a unor canale ca TVR Cultural sau BBC Prime, dar fara succes. Nu mi se pare normal, de asemenea, ca tariful la pachetul de baza (33 de posturi) sa fie de 201.000 lei, cand firme de specialitate din alte orase solicita un pret sensibil mai mic la un numar de posturi mai mare. Un alt fapt, nu lipsit de importanta, este ca posturile Discovery, Hallmark, Reality TV si Romantica sunt subtitrate in maghiara. Va rog sa ma intelegeti ca nu sunt unul dintre nationalistii exacerbati, ba dimpotriva. Ma folosesc de acest prilej pentru a va intreba de ce autoritatile tolereaza existenta unei piete atat de haotice. Totodata, sper ca proprietarii retelelor de cablu vor intelege ca prosperitatea lor se datoreaza abonatilor onesti, care, in schimbul abonamentului, asteapta servicii de mai buna calitate.”
Teodor Socol, Bucuresti: „Am vazut intr-un sediu BCR un anunt care m-a lasat stupefiat: se percepe comision in cazul in care se fac plati in lei in moneda metalica! Nu mai stiu exact cat era comisionul, dar, oricum, nivelul acestuia nu are importanta. Ideea in sine mi se pare aberanta.”
Maria Cosa, director general al SC ASA Asigurari Atlassib SA: „Privind cazul domnului Catalin Chirita, prezentat in numarul trecut al revistei Capital, societatea noastra precizeaza ca dansul a refuzat efectuarea reparatiei autoturismului la un service unde noi puteam garanta lucrarea in baza contractului de colaborare incheiat. Calitatea reparatiei in acest caz este garantata de unitatea unde a fost efectuata, nicidecum de catre societatea noastra. Referirea la dictatura societatii noastre nu are nici un suport.”
Victor Filip: „Am vrut sa-mi asigur casa si bunurile si am luat sa studiez trei contracte de la trei firme diferite. Am avut surpriza sa constat ca asiguratorul este foarte acoperit. Te intrebi: de fapt, pentru ce te asigura, daca la fiecare punct are exceptii, iar aceste exceptii exclud, practic, aproape orice risc. De exemplu, te asigura contra inundatiilor de la vecini, dar iata exceptiile: defectele de material, presiunea marita a apei, intretinere necorespunzatoare. La fel pentru explozii la centralele de apartament. Una din firme nu asigura decat la cutremur de 7 grade. Ce facem in aceste cazuri? Cui ne putem adresa? Societatile nu negociaza cu tine contractul: vrei, bine, daca nu, du-te la altii.”
