judetul Brasov.Cu exceptia catorva exemple, care pot fi numarate pe degetele de la o mana, marile afaceri lipsesc din Brasov. Practic, in ultimii 13 ani, Brasovul a fost victima unei dispersii politice foarte mari, motiv pentru care strategiile locale s-au armonizat cu mare greutate. „Orgoliile politice raman lucrul cel mai nociv asupra evolutiei judetului. Au fost pierdute parteneriate importante cu investitori straini. Din pacate, avem alesi locali care au senzatia ca rolul lor nu este si de impulsionare a investitiilor”, spune prefectul Emilian Neagoe. El crede ca lucrurile vor merge prost „atata timp cat primarul Brasovului spune ca nu-l intereseaza Poiana Brasov, pentru ca acolo sunt doar 500 de votanti”.
„Cred ca mai degraba noi nu am reusit pana acum sa identificam oportunitati de afaceri sau, mai bine spus, nu am conceput nici un program clar”, spune viceprimarul Gheorghe Scripcaru. El se teme ca in urmatorii doi ani Brasovul risca sa devina orasul cu cei mai multi someri din tara. „Ne asteptam ca dupa urmatoarele disponibilizari rata somajului sa creasca pana la 15%”, spune Scripcaru.
El mai crede ca marea problema a acestei zone este ca nu se ofera puncte de atractie pentru investitori. „Noi nu stimulam cu nimic investitiile straine. Asteptam ca totul sa pice din cer”.
Prefectul Neagoe considera totusi ca lucrurile sunt intr-o schimbare cu semnul plus, „pentru ca exportul a crescut in 2002 cu 30% fata de 2001. Industria mica si mijlocie este o industrie care s-a consolidat foarte bine”.
„Capacitatea economica a Brasovului este de substanta. Eu vad o evolutie buna a investitiilor din acest judet, avand in vedere ca, iata, Tractorul se privatizeaza cu firma Landini din Italia, fabrica de elicoptere de la Ghimbav are contracte foarte bune, iar la Rulmentul exportam de peste 30 de milioane de euro anual”.
In industria militara, care in 1990 detinea 50% din forta de munca a judetului, lucrurile s-au diminuat foarte mult. Sunt segmente care s-au salvat, dar industria este in asteptare. „Toata arta consta intr-o supravietuire pe zonele de activitate civila si sa poti fi pregatit pentru oportunitati viitoare. E mai greu de pastrat o forta de munca in acest domeniu. S-ar putea ca un om valoros sa nu astepte cativa ani pana cand se va revaloriza industria”, spune Neagoe.
Se pare insa ca la Brasov se lanseaza cu mare succes activitatea de soft. Exista un experiment reusit cu firma Siemens, iar o companie canadiana, Canam, a angajat 300 de specialisti in soft, care concep programe.
Simultan, au fost infiintate patru parcuri industriale, care ofera facilitati pentru aceasta industrie. De exemplu, pentru parcul de soft de la Autocamioane Brasov se estimeaza in jur de 800 de locuri de munca in prima etapa.
Desi s-au facut foarte multe investitii in turism, din pacate, sunt zone neadministrate, iar aceasta industrie sufera de o anumita inconsistenta. Privatizarea pe segmente a condus la rupturi mari, iar interesele nu converg aproape niciodata. „Ramanem la un joc al intamplarii care nu are nici un rezultat. Circulatia turistica a scazut, la fel si durata medie a sejurului”. Problema este ca industria turistica traieste din 70% turism intern. Caderea acestui segment atrage de la sine si reducerea numarului de turisti straini.