Cat timp au detinut monopolul telecomunicatiilor, marile companii nationale din tarile central si est-europene au acuzat constant costul urias al investitiilor ca motiv al subdezvoltarii acestui sector. Aceasta nu le-a impiedicat sa obtina profituri pe care companiile similare din Occident, impovarate de datorii imense, nu puteau decat sa le invidieze. In 2001, probabil ultimul an de dominatie monopolista, ratele de profit ale telecomurilor est-europene se scriau cu doua cifre, intre 15% si 18%, singura exceptie fiind Estonia.
Pe fondul ofertei deficitare de servicii de comunicatie, operatorii de telefonie mobila au stors piata cu un randament dublu, inregistrand in acelasi an marje de profit situate intre 22% in Lituania si 37% in Letonia. Primii ani ai actualului deceniu au pus punct monopolului in telecomunicatiile est-europene. Liberalizarea pietelor este un proces pe cale de incheiere in Cehia si Ungaria, unde s-a declansat in ianuarie 2000 si respectiv in decembrie 2001. Polonia, unde deschiderea pietei a inceput la mijlocul anilor 90, a scos de sub monopol ultimul segment, cel al convorbirilor internationale, in ianuarie curent, moment in care procesul liberalizarii a debutat si pe piata noastra. Parcurgand in sens invers experienta poloneza, Romania a ales o solutie rapida si radicala, permitand accesul pe piata oricarui operator de comunicatii care are resurse de investitii si respecta standardele de calitate. In plus, segmentul comunicatiilor internationale este primul care va beneficia de un influx de noi operatori, ce ofera comunicatii avand ca suport Internetul. In termen de trei luni, noii operatori ar trebui sa negocieze tarifele de interconectare la infrastructura, ceea ce ar incheia practic definirea premiselor pentru pozitionarea fiecarui operator pe piata. Teoretic, liberalizarea obliga la o competitie fara menajamente, permitand noilor competitori sa foloseasca retelele nationale la preturi reduse, determinate de costuri. La randul lor, companiile cu pozitie de monopol n-ar putea reactiona la noua situatie decat prin reducerea tarifelor pe segmentul pe care sunt direct amenintate, acela al convorbirilor interurbane si internationale. In compensatie, ele majoreaza tarifele pentru abonamente si pentru convorbiri locale. La aceasta strategie nu exista practic alternativa. In schimb, sunt posibile diferite optiuni tactice, de genul celei adoptate, de pilda, de compania ungara Matav, controlata de Deutsche Telekom, care si-a ajustat structura de tarife in momentul premergator liberalizarii pietei, majorand pretul abonamentelor cu 27% si a reducand tarifele pentru convorbiri internationale cu 15%. Similar a procedat si RomTelecom la finele anului trecut, ieftinind comunicatiile externe, dar mentinand tariful de abonament.
Pe langa politica de preturi, fostelor monopoluri est-europene din telecomunicatii li s-au mai oferit doua oportunitati. Prima, sa incerce a convinge autoritatile de reglementare ca investitiile in infrastructura trebuie recunoscute ca elemente de cost atunci cand se stabilesc tarifele de interconectare pentru operatorii nou intrati pe piata. A doua, ameliorarea productivitatii, aflate mult sub standardele UE, in special in domeniul retelelor de call centers, dispecerate si service, al vanzarilor si relatiilor cu clientii, dar si al serviciilor administrative. In fine, o pista de urmat pentru marile companii de telefonie fixa s-a dovedit a fi reorientarea catre serviciile cu valoare adaugata, atat pentru abonatii casnici, cat si pentru firme. Transmisia de date este marea oportunitate care le sta la indemana: Internet, broadband, alte produse din categoria IP.
Deschiderea pietei avantajeaza doar clientii foarte mari
Liberalizarea este, in mod cert, o provocare pentru fostele monopoluri, dar nu este, in egala masura, un mod de restructurare a pietei in beneficiul consumatorilor de servicii.
Efectul combinat al liberalizarii si al dezvoltarii explozive a telefoniei mobile in tarile est-europene este, in fond, limitarea severa a potentialului de crestere a retelelor de telefonie fixa. Practic, pragul de saturatie pentru aceste retele este dat de nivelul de penetrare existent in momentul deschiderii pietei. Regimul de concurenta, care determina reducerea tarifelor si a veniturilor, face putin probabile noi investitii semnificative in telefonia fixa. Telekomunikacja Polska, cel mai mare operator din Europa de Est, constituie exceptia de la regula, cu pretul unor datorii de 3,2 miliarde USD la finele anului trecut.
Pe de alta parte, liberalizarea pietei aduce, prin noii operatori, o infuzie de servicii noi, diverse, de calitate, dar inca prea scumpe pentru marea masa a consumatorilor. De schimbarile intervenite in piata a beneficiat pana acum doar zona superioara a utilizatorilor, reprezentata de firmele potente, situatie ilustrata de evolutiile din Ungaria imediat dupa liberalizare. La capatul primelor sase luni de dupa liberalizare (semestrul I 2002), doar 33% din firmele mari din tara vecina, 15% din cele mijlocii si 10% din cele mici au considerat ca deschiderea pietei le-a adus avantaje. Situatia fostelor monopoluri est-europene din telecomunicatii se va complica inca si mai mult o data cu integrarea acestor tari in UE, unde concurenta este cu mult mai dura si nici companiile occidentale similare nu stau de roze. Anul trecut, France Telecom s-a putut salva doar cu o subventie de opt miliarde de euro de la guvern, care face acum obiectul unei investigatii a organismelor comunitare. Tendinta pe piata vest-europeana este de concentrare rapida: primele sase telecomuri, care detineau 47% din piata comunitara in 1997, ajunsesera la 72% dupa numai patru ani. Iar dintre cei sase, in crestere neechivoca sunt doar Vodafone, British Telecom si Deutsche Telekom. Ceea ce ameninta, asadar, telecomurile est-europene sunt propria lor capacitate de adaptare la noua piata interna si perspectiva competitiei cu gigantii occidentali. Noii operatori autohtoni nu vin pe segmentul critic al fostelor monopoluri, iar cel mai bun martor in acest sens este consumatorul de rand: pentru convorbirile locale, tarifele cresc in continuare.
