Tăcută, dar efervescentă, comunitatea open source românească dovedeşte că în ţara unora dintre cei mai buni programatori se pot câştiga bani din software distribuit liber.

Acum patru ani, Radu Georgescu, a cărui companie GeCAD a vândut tehnologia antivirus RAV gigantului Microsoft, punea bazele programului StartIT, prin care vroia să investească în proiecte de tehnologia informaţiei cu şanse de a se transforma în adevărate afaceri. Tot atunci, Bogdan Rădulescu tocmai intrase în anul I de facultate la Politehnică. Câţiva ani mai târziu, când preşedintele GeCAD s-a oprit din demersul său în lipsa unor proiecte cu adevărat interesante, tânărului student i-a venit ideea să dezvolte un sistem de operare Linux, care să fie cel mai mic şi mai rapid din toate distribuţiile popularului sistem open source. Bogdan Rădulescu ştie de povestea RAV, dar mărturiseşte că nu a auzit de Radu Georgescu.

După aproximativ doi ani de muncă, Nimble X (nimble – agil în engleză şi X de la Unix/Linux) e gata. Sau, cel puţin suficient de matur şi stabil pentru a deveni prima distribuţie românească oficială de Linux, prezentată săptămâna trecută în cadrul unui seminar open source (software care nu este proprietatea cuiva) organizat de PC Forum. „Noua versiune se încarcă în 20 de secunde până la linia de comandă, iar dacă se foloseşte interfaţa grafică, sistemul de operare se încarcă în maximum 40 de secunde. Cred că e unul dintre cele mai rapide din lume“, aminteşte Rădulescu de una dintre trăsăturile distincte ale sistemului său de operare. Dar până a deveni o adevărată distribuţie de Linux, Nimble X mai are nevoie de… un canal de distribuţie, în afară de site-ul propriu al dezvoltatorului. „Până acum, cei de la Asociaţia pentru un Soft Liber m-au ajutat financiar ori de cîte ori am avut nevoie şi au promovat şi produsul. Eu singur sunt şi dezvoltatorul şi tot eu asigur şi suportul tehnic şi serviciile“, spune tânărul dezvoltator pentru Capital.

În căutarea unei distribuţii autentice de Linux

O licenţă Nimble X costă 80 de lei, însă Rădulescu spune că până acum nu a monitorizat câţi utilizatori au descărcat şi instalat sistemul său de operare. Pentru ca demersul său să devină o adevărată afacere, trebuie să investească în dezvoltare. „Dacă voi avea 10.000 de utilizatori, nu cred că va fi o problemă să mai angajez oameni care să asigure suportul tehnic“, spune Rădulescu. Va reuşi acesta să îşi transforme ideea în afacere? „Dacă nu, cred că voi fi nevoit să mă angajez după terminarea facultăţii. Eu însă cred că voi reuşi“, spune dezvoltatorul. Primul sistem de operare românesc nu este singurul proiect în care s-a implicat Asociaţia pentru un Soft liber. Cel mai cunoscut dintre acestea este însă promovarea mult discutatului proiect Un Laptop Pentru fiecare Copil (OLPC – One Laptop Per Child), pentru care un grup de dezvoltatori autohtoni a dezvoltat primul joc educaţional, care a fost deja comandat de unele şcoli din SUA. „În pofida a ceea ce s-a scris în presă, programul OLPC se desfăşoară conform calendarului. Legea a fost respinsă iniţial pentru că nu indica sursele de finanţare“, spune Diana Cionoiu, membru fondator al asociaţiei. „Acum există 300 de milioane de lei rămase nefolosite de la programul de renovare a şcolilor şi primul ministru a realocat fondurile nefolosite către programul OLPC. Nu există nici un motiv ca proiectul să nu treacă“.

Potrivit proiectului de lege pentru promovarea programului Un Laptop pentru Fiecare Copil, toţi elevii urmează să primescă un asemenea computer personal dezvoltat special pentru educaţie. Dotat cu ecran reflectiv, conexiune wireless la internet, hard disk de tip flash şi procesor special care include şi cipul grafic, modelul OLPC XO (cea mai recentă variantă) costă 176 de dolari. „Cu banii care se vor aloca, un milion de elevi vor avea un astfel de laptop“, adaugă Diana Cionoiu.

Dar poate cel mai spectaculos proiect open source românesc din punctul de vedere al afacerii în sine este OpenSER, telefonie prin internet pentru afaceri, o aplicaţie care înlocuieşte practic o centrală telefonică fizică. Proiectul a ajuns la o dezvoltare internaţională, iar soluţia, sau module din aceasta, a fost adoptată de multe companii din telecom, inclusiv Cisco. „Am început proiectul în România trei programatori, dar acum sunt peste 20, la nivel mondial“, spune Daniel Mierlă, development manager la Voice System, compania care a dezvoltat OpenSER. „Per total, afacerea generează venituri din servicii şi consultanţă de 150.000 de euro pe an“, încheie acesta.