După alegerile prezidenţiale cele mai nespectaculoase din istoria Rusiei se speculează mult dacă şi în ce mod tandemul Medvedev-Putin va conduce în viitor destinele marelui imperiu devenit din nou puternic. Independent de înfăţişarea concretă a viitoarei politici externe, economice şi interne, un lucru pare relativ sigur: se pare că industria rusă a oţelului, care, până acum câţiva ani, a avut mai degrabă o prezenţă mai puţin activă, va fi unul dintre principalii
După alegerile prezidenţiale cele mai nespectaculoase din istoria Rusiei se speculează mult dacă şi în ce mod tandemul Medvedev-Putin va conduce în viitor destinele marelui imperiu devenit din nou puternic.
Independent de înfăţişarea concretă a viitoarei politici externe, economice şi interne, un lucru pare relativ sigur: se pare că industria rusă a oţelului, care, până acum câţiva ani, a avut mai degrabă o prezenţă mai puţin activă, va fi unul dintre principalii câştigători ai boom-ului economic din Rusia. Pe fondul unui mediu bursier caracterizat la începutul anului de pierderi puternice din cauza cursului, domeniul oţelului se remarcă în fruntea titlurilor din Rusia cu randamente între 15 şi 45%. În ciuda aprecierilor cursului, ar trebui să existe şi în continuare un potenţial de creştere. Din perspectiva Raiffeisen Capital Management (RCM), trei factori principali vorbesc în prezent în sprijinul companiilor din domeniul oţelului din Rusia. În primul rând, acestea profită tot mai mult de modelul de afaceri integrat, aceasta înseamnă acces direct la materiile prime necesare. Cei mai mulţi concurenţi internaţionali trebuie să ridice puternic preţurile la oţel, doar pentru a acoperi costurile foarte ridicate la cărbunele cocsificabil şi la minereul de fier şi pentru a menţine stabile marjele de câştig. În schimb, concernele de oţel ruseşti sunt într-o mare măsură în proprietatea cărbunelui, a minereului de fier şi pot înregistra o mare parte din majorările de preţ (estimate la 10-15% pentru 2008) direct ca profit suplimentar. Marjele lor de câştig se numără deja printre cele mai mari din lume. În plus, preţurile la energie din Rusia sunt în prezent mai scăzute decât în străinătate.
În al treilea rând, consumul intern de oţel creşte rapid. Capacităţile exploatate permit chiar şi impunerea unor preţuri mai ridicate decât cele prevăzute la export. În Rusia, cererea va creşte în continuare, iar dependenţa de export a industriei ruseşti a oţelului, încă destul de ridicată, se va diminua în mod cert. Mai multe tendinţe pe termen lung stimulează această creştere: o dezvoltare masivă a infrastructurii, stabilirea a tot mai multor producători străini de automobile în Rusia, precum şi echiparea forţelor armate, neglijate mult timp.
Riscurile pentru marjele de profit ale producătorilor de oţel din Rusia ar putea să sporească ca urmare a aprecierii rublei, a încetinirii creşterii globale, a costurilor ridicate la energie sau a controlului politic. Totuşi, în ansamblu, se pare că este programată pentru următorii ani o creştere a cifrei de afaceri şi a profitului.
«Marjele de câştig se numără deja printre cele mai mari din lume.»
Gerhard Aigner, general manager Raiffeisen Capital Management